Inca o lotiune (Opinii)

Colaborator: Mihail Fodor
Duminica, 22 Aprilie 2012, ora 17:02 1950 citiri
Foto: Arhiva

Dupa cum se stie, motiunea de cenzura reprezinta una din oportunitatile opozitiei politice de a darama guvernul in exercitiu.

Ea este de fapt ceea ce se mai numeste un vot de neincredere, un vot de blam la adresa unui executiv care nu mai da satisfactie din punctul de vedere al unui legislativ in care, din varii motive, suportul politic al respectivului executiv s-a erodat.

Aceasta pare sa fie situatia aici si acum, cand Opozitia si-a suflecat manecile si se pregateste sa-si incordeze muschii intr-o incercare de a debarca guvernul Mihai Razvan Ungureanu, o emanatie a mult hulitei aliante PDL-UNPR-UDMR.

Opozitia nu mai are rabdare. Ea freamata precum un tigru atunci cand simte mirosul imbietor al prazii de care nu o mai desparte decat saltul final care va duce la uciderea, sfasierea si in final la mistuirea ei definitiva.

Dar de ce oare este Opozitia atat de nerabdatoare, de vreme ce pana la alegeri nu a ramas, in definitiv, decat o bruma de vreme, numai buna pentru ascutirea sagetilor si paloselor si pentru pregatirea ostilor pentru lupta? De ce atata graba? Sau de ce n-a incercat aceeasi opozitie sa valorifice ocaziile reale, care au prins contur de curand, de a se asigura de cucerirea redutelor puterii?

Daca despre propunerea facuta lui Victor Ponta de a prelua carma executivului se poate afirma ca era destul de evaziva, oferta lui Traian Basescu de a renunta la o parte din mandat a fost extrem de serioasa si fara dubii.

De ce ar vrea USL sa se lupte, atunci cand fructul dulce al puterii pare sa i se ofere aproape pe tava. Doar comunistii erau adepti ai unei lupte de clasa cu caracter cvasi-permanent.

Intrebarea este daca USL chiar vrea ca guvernul actual sa cada sau nu prea. Daca toata manopera nu este cumva doar o modalitate de a se mentine in actualitate si in topul interesului public, de a-si consolida statutul dorit de exponent al intereselor electoratului.

Intr-un cuvant, din considerente stricte de propaganda.

Riscul preluarii intempestive a puterii este ca pana la alegerile legislative este timp suficient de a se eroda din punctual de vedere al gradului de incredere al publicului.

Un public care are asteptari nemasurate si deopotriva de nerealiste fata de ceea ce ar putea sa faca o noua administratie, asteptari hranite copios de promisiunile fara multa acoperire ale strategilor actualei opozitii.

In cele 9-10 luni, cate ne despart de alegeri, ei ar vedea ca nici noii guvernanti n-o sa faca sa debordeze belsugul si bunastarea in spatiul mioritic, ca nici ei nu sunt mai onesti si mai dezinteresati decat actualii, ca pe scena publica vor reinvia figuri de trista amintire ale guvernarilor anterioare, pe care DNA si justitia le-a pus intrucatva la respect. Dezamagirea va fi pe masura marilor sperante.

E drept ca ar fi un avantaj consistent, anume faptul ca alegerile ar fi organizate de noua putere si adesea sau intr-o anumita masura, chiar si in democratie, conteaza nu numai cum se voteaza, ci si cine numara. Oricum insa acest avantaj va fi in balanta cu dezavantajul considerabil mai sus evocat.

Nu numai motivatia reala, dar si titlul motiunii pacatuiesc prin accente de ipocrizie si politicianism. Ia, auziti: "Jos Guvernul santajabil! Asa nu! Niciodata!" Nu vi se pare ca suna caragialesc? Si mai suna intr-un fel anume. Banuiesc ca nu intamplator.

Sa ne amintim ca initial motiunea a avut ca tema opozitia fata de infiintarea facultatii de medicina cu limba de predare maghiara din Targu Mures. Pe traseu USL a realizat sau i s-a sugerat de pe la Bruxelles ca o asemenea contestare a unor cereri a minoritarilor nu da prea bine in arealul UE, mai ales ca ele sunt in consonanta cu unele prevederi care, bune sau rele, sunt totusi stipulate in Legea Educatiei Nationale.

In consecinta ideea a fost oarecum melanjata cu alte doua probleme contestate: tentativele de privatizare a unor activitati de exploatare a unor resurse minerale si distributia, considerata preferentiala, dar acreditata, a unor fonduri din rezerva primului ministru catre administratiile locale.

Totusi pentru ca principalul temei sa nu fie scapat din vedere, titlul motiunii face trimitere (nu prea) discreta tot la chestiunea minoritatii maghiare. Zicerea: "Asa nu! Niciodata!" reproduce destul de transparent sloganul iredentei maghiare de dupa Unirea Ardealului cu tara mama: "Nem, nem! Soha!" (Nu, nu! Niciodata!) Cu alte cuvinte, ca mesaj subliminal: "Numai USL este in masura sa salveze integritatea si suveranitatea patriei!"

Sa vedem insa ce se va intampla daca, spre exemplu, USL va avea nevoie pentru alcatuirea majoritatii guvernamentale de exact procentele UDMR. Dar ei nu vor fi santajabili. Doar influentabili.

Va trece motiunea sau nu? Probabil, nu. Chiar daca sirul de dezertari din PDL catre USL ameninta sa creeze masa critica necesara adoptarii ei. Poate va trece chiar fara voia initiatorilor, ceea ce ar fi bizareria suprema.

Mai degraba insa, credem ca atat opozitia, cat si puterea vor fi destul de grijulii ca lucrurile sa decurga asa cum "trebuie". Adica opozitia sa-si faca numarul de entitate ingrijorata si indurerata de soarta natiunii, si-atat. Veghind ca numarul votantilor ei sa nu fie cumva atat de mare, incat guvernul sa cada de-a binelea si sa incurce astfel strategiile deja elaborate si parafate.

Iar puterea avand grija ca reprezentantii ei, cati au ramas, sa stea bine lipiti de scaune din aceleasi motive.

Dar, mai stii! Poate vor fi surprize! Si surprizele, nu-i asa, dau savoare vietii.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Scrie pe Ziare.Com
Comentarii
Poza Ciuvica M
Ciuvica M
rank 5
Vorba multa , saracirea poporului, ,jos cu ei ! si daca se poate la