Editorial: Trazni-te-ar?

Marti, 04 Martie 2008, ora 10:224908 citiri
Editorial: Trazni-te-ar?

Am avut uneori impresia, auzind partile care se lupta cu simboluri incercand sa scoata sau sa bage religia in scoala, ca nimeni nu vrea sa asculte argumentele celuilalt. Pareau mai preocupati sa observe cum le suna ideile la televizor, adesea sentinte. Un dialog al surzilor, peste care trona intoleranta. Or la masa negocierilor, daca ai pornit de-acasa convins ca trebuie sa birui, prima conditie este sa ai urechi.

Daca ONG-urile, adesea reprezentate de persoane despre a caror sanatate mintala aveam niste banuieli, au imbracat straie europene si mai ramanea sa vina la dezbatere cu o pistoale, pentru a proclama libertatea de constiinta, nici cu Biserica nu mi-a fost rusine.

Pornind la lupta cu blandete, cu pace pe limba, preotii s-au lasat pana la urma prinsi in retorica patimasa a interlocutorilor, ajungand la un limbaj aproape apocaliptic, sugerand nemangaiate chinuri pentru cei care contesta Cuvantul Domnului. Numai nenorociri aveau sa se abata pe cararile lipsite de credinta, iar "Teme-te" ajunsese piatra unghiulara a discursului preotesc. Curat crestinism!

Acuma, ca materia despre omul nemuritor, adapat din inspiratia divina, dar pedepsibil daca paseste stramb, e obligatorie, mai ramanea sa descoperim ce intra in mintile copiilor. Iar daca la televizor afirma ca lipsa de credinta ne face nedemni de-a respira, iar la slujba, dimineata, gasesc rapid in Scriptura exemple de cuviosi care au patit-o pe motiv de ignoranta, cum era sa nu strecoare luminatiile lor nenoriciri si-n manuale?

Sa le spui mititeilor ca daca nu-si fac cruce ii calca masina, iar daca bat mingea pe maidan sau se trezesc tarziu dimineata pica de pe scaun, ca li-l trage chiar Dumnezeu de sub ei, e mai mult decat poate naste o minte cu pretentia de limpezime.

Si fara indoiala, manualele pentru clasele I-VIII, aprobate de Ministerul Educatiei, care nu sunt intocmite de fierar-betonisti, ci supervizate de minti preotesti, nu sunt o demonstratie de cuget luminat, ci o reprezentare a atitudinii de secta violenta pe care o au uneori reprezezentanti ai Bisericii.

Cativa inalti ierarhi ai iesit public si au afirmat ca numai educatia in spiritul credintei poate asigura copiilor premisele unei dezvoltari sanatoase, in contextul lumii in care traim, dominata de violenta si invrajbire. Dar daca a induce in mintile copiilor relatia - "nu scoate limba" - "trazni-te-ar!" - este o dovada de drum spre desavarsire spirituala, inseamna ca tara asta chiar a bolunzit.

Eu sunt adeptul studiului religiei incepand din clasele mici. Dupa un manual care sa o trateze in contextul veacurilor, cu detasare, o istorie a credintelor si ideilor despinse din cuvintele celor considerati de popoarele lumii Fii ai lui Dumnezeu, sau profeti, sau indiferent cum. As gasi numitorul comun, i-as invata pe copii cat de usor se invarte lumea: din dragoste.

Apoi le-as povesti cum acum niste ani, am fost atat de iubiti de Dumnezeu incat ni l-a trimis pe Fiul Sau, sa-i lipim in spinare toate mizeriile noastre. In final, i-as invata pe copii ca Iisus Hristos radea, si in jurul Lui era incredere si iertare, nu frica si angoasa. Iar pana la urma, chiar daca ar proveni din familii de atei, copiii ar porni in viata cu dorinta de-a fi buni, fiind convinsi ca nu sunt singuri.

Inainte, insa, as nascoci un aparat care sa masoare inima dascalilor de religie si preotilor, sa le citeasca gandurile. Daca as descoperi ca-n piept au bolovani, iar in capete calcule, le-as da niste suturi in fund. Si asa le-as demonstra copiilor cat e Dumnezeu e bun, de vreme ce i-a ferit de capete sparte si picioare rupte.

Cristian Mihai Chis

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News