Despre 10 august si impunitatea fortelor de ordine

Autor: Henry Rammelt - politolog
Luni, 10 August 2020, ora 07:00
4588 citiri

Potentiala clasare a dosarului 10 august readuce in discutie modul in care politia trateaza protestele si protestatarii si justitia distribuie echitabil pedepse celor responsabili.

Dupa criza financiara din 2008, insatisfactia profunda cauzata de inegalitati sociale si economice, de decalajul intre asteptari si realizari sau intre profitul celor putini si standardele de viata ale celor multi, a dus, peste tot in lume, la o noua era a protestelor de masa. Cu toate astea, cauzele care stau la baza protestelor nu sunt suficient adresate prin prisma dialogului social. Vedem, mai degraba, o militarizare crescanda a fortelor de ordine, extinderea prerogativelor legale ale politiei si reducerea libertatilor civice.

In ultimii ani, miscarea Vestelor Galbene a popularizat sloganul "Ce regime ne tient plus que par sa police" (acest regim nu mai rezista decat prin actiunile politiei). Gradul ridicat de represie si folosirea echipamentelor (aproape) militare de catre fortele de ordine a facut ca protestatarii din miscarea Vestelor Galbene sa plateasca un pret ridicat pentru prezenta in strada. Folosirea de flash-balls, care au provocat numeroase victime in randul protestatarilor, de gaze lacrimogene sau de bastoane, a facut ca participarea la proteste sa fie o misiune periculoasa. Dupa protestele Black Lives Matter din Ferguson, din 2014, publicul international s-a obisnuit sa vada forte de ordine puternic inarmate impotriva protestatarilor pasnici.

Totusi, in Romania, utilizarea represiunii in proteste a fost izolata. Fortele de ordine au actionat, in general, in directia temperarii protestelor. Rareori au existat situatii similare cu ce poate fi vazut in alte parti ale lumii: ploi de gaze lacrimogene, tunuri de apa, politie calare distribuind bastoane in multime samd. Protestul din 10 august este una dintre exceptii, atat in ochii protestatarilor, cat si in cei ai publicului larg. Acest protest pare sa fi fost tratat de catre fortele de ordine cu o atentie deosebita, mai ales in contextul romanesc. Protestatarii s-au simtit victimele unui "sistem in cadere libera" care parea sa aiba nevoie de o desfasurare extraordinara de forte sau de o mise en scene complexa a amenintarii reprezentate de protest. Desi multe crime trec nepedepsite in Romania, protestatarii au simtit ca sunt victimele violentei discriminatorii, care a socat pe multi si a lasat scena de proteste in letargie. Dar actiunile fortelor de ordine nu sunt niciodate neutre: masinile de o anumita culoare sunt trase pe dreapta mai des decat altele, politia e prezenta in unele cartiere mai mult decat in altele, oamenii de o anumita culoare sunt mai frecvent victime ale abuzurilor politiei.

In acelasi mod, represiunea in proteste variaza, dreptul constitutional de a protesta e uneori respectat si alteori incalcat de catre fortele de ordine. Desi, uneori, actiunea fortelor de ordine la proteste pare sa fie deconectata de instante politice sau legale, ea nu se intampla intr-un vacuum. In timpul G20 din 2017, din Hamburg, politia a evacuat o zona ocupata de corturile participantilor la protest, in ciuda unei decizii a Curtii Constitutionale germane. In timp ce protestul din 10 august era in plina desfasurare, voci ale diverselor autoritati implicate s-au facut auzite. Politia declara ca executa ordinele primite de la X, in timp ce X sustinea ca politia actioneaza independent.

Dar sa ne intoarcem la motivele pentru care, pana la momentul 10 august, fortele de ordine au fost in general pasnice la protestele din Romania. Unul dintre motive este natura protestelor in sine. In ultimii ani, protestele din Romania au incorporat revendicari promovate de catre importante structuri occidentale (UE, FMI, OECD). Inegalitatile globale au fost frecvent prezentate ca fiind cauzate de coruptie si de lipsa unei guvernari eficiente. "Mergeti si luptati impotriva elitelor politice care pun in aplicare aceste politici", nu impotriva mecanismelor. Prin urmare, la protestele anterioare, politia si jandarmeria s-au aratat frecvent in favoarea revendicarilor sau, pur si simplu, nu au aratat o mare implicare in munca lor. 10 august a demonstrat multor romani care protestau incepand cu februarie 2017 - sau poate chiar cu multi ani in urma - ca standardele europene, legea si ordinea inspirate de cultura civica occidentala, dar si sentimentul ca fac parte dintr-un fenomen crescand al culturii de protest, sunt asociate, din ce in ce mai mult, cu riscuri pentru siguranta si libertatea individuale.

Ce vedem acum, peste tot in lume si, mai ales, in "democratiile avansate", e extinderea si normalizarea violentei fortelor de ordine, desi prin folosirea de tactici si arme presupus "mai putin letale". Represia violenta a protestelor non-violente, delegitimarea protestelor in presa, infiltrarea "agitatorilor" sunt mult mai degraba regula, decat exceptie.

Ce auzim acum, peste tot in lume, sunt vocile protestatarilor care spun "on n'oublie pas on pardonne pas", "no justice, no peace", "Ganz Hamburg hasst die Polizei" etc. In Romania, in 2012, protestatarii scandau "jandarmeria apara hotia". In 2017, se scanda "jandarmeria, jos palaria "...

10 august poate ramane o exceptie, sau poate deveni o regula si in Romania. Dar timpul florilor impartite jandarmilor ramane o imagine idilica despre cum sa iti ceri drepturile in strada.

Henry Rammelt este politolog si doctor in Stiinte Politice al Universitatii din Lyon. Este membru al Institutului de Cercetari in Miscari Sociale din Berlin si profesor invitat la SNSPA Bucuresti. Henry este autorul volumului "Activistes Protestataires en Hongrie et en Roumanie" (Paris: L'Harmattan, 2018) si co-regizorul filmului documentar Portavoce - Cultura protestului in Romania.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Cum ar putea România să piardă mult, deși a câștigat litigiul legat de Roșia Montană
Cum ar putea România să piardă mult, deși a câștigat litigiul legat de Roșia Montană
Decizia instanței arbitrale (luată cu o majoritate de 2 la 1) în litigiul intentat statului român de compania canadiană ce a încercat să dezvolte un proiect minier în zona Roșia Montană...
Liviu Dragnea vrea să dea lovitura într-un domeniu, despre care spunea: "Vorbim de un genocid"
Liviu Dragnea vrea să dea lovitura într-un domeniu, despre care spunea: "Vorbim de un genocid"
”E inadmisibil ce s-a întâmplat acolo. Vorbim despre un genocid. Mulți specialiști de mediu spun că un asemenea dezastru poate produce moarte pe termen lung”, spunea Liviu Dragnea în...
#10 August 2018, #vestele galbene Paris, #protest, #Romania , #dezbatere