Cine si de ce incalca vointa populara. Unde gresesc liderii? (Opinii)

Dupa decembrie 1989, arareori s-a mai discutat in spatiul public despre vointa populara. E unul din principalele concepte politice aruncate in mod voit si vadit in derizoriu.

In schimb, ni se predica neincetat rolul determinant al liderului politic salvator, carismatic, eventual al unei asa-zise elite politice atotcunoscatoare, dar, din pacate, rapace si pradalnica. Ceea ce nu este deloc de bun augur pentru evolutia democratiei romanesti si a statului de drept. De demonstrat.

E nevoie de lideri reprezentativi

De ce este atat de important conceptul de vointa populara? Fiindca, fara exceptie, toti marii lideri politici ai lumii, indiferent de tara si de limba, au reusit doar atunci cand au devenit exponentii vointei propriului popor; este si principalul motiv al esecului nostru politic al ultimelor 6-7 decenii.

Sintagma "vointa populara" a fost proscrisa dupa revolutie din cauza rolului sau supradimensionat in doctrina marxist-leninista, conform careia toate deciziile politice trebuie luate numai cu respectarea vointei populare. In realitate nu vointa populara decidea, ci liderul suprem, un fel de voievod cu alt nume.

Iata de ce este foarte important sa stim ce este vointa populara: un concept constitutional (Art. 8, 90, 118 etc.), regasit in "vointa poporului" si care cuprinde toate aspectele vointei politice a cetatenilor masurate prin prezenta la urne. Sondajele de opinie nu sunt determinante fiindca nu cer legic si imperativ anumite decizii.

Necazuri apar in politica noastra si atunci cand este definita vointa politica: o forma a puterii si a autoritatii politice care se materializeaza in decizii benefice pentru bunastarea cetatenilor, pentru suveranitate, independenta, unitate, integritate teritoriala a tarii, pentru democratie constitutionala si stat de drept.

Defazarea noastra politica

Ei bine, daca simpla enuntare a principiilor de mai sus starneste fiori, atunci cand privim mecanismele de luare a deciziei politice ne ingrozim de-a dreptul: auzim frecvent ca legea, decizia cutare a trecut fara consultare populara, aparand interesele unui anume lider sau ale unei categorii restranse de cetateni, in dauna marii majoritati. In mod frecvent, unul sau mai multi politicieni, una sau mai multe institutii isi impun vointa lor in dauna interesului comun.

Ca atare, liderii nostri tari isi incep discursul cu "EU as vrea", "EU cred", "EU am cateva prioritati", "Eu nu agreez", EU sper, EU resping, Eu nu accept..., ceea ce nu se mai intampla niciunde in democratiile adevarate, ci doar in regimurile totalitare.

Si asta deoarece liderul respectiv a fost ales sau numit sa reprezinte vointa populara, interesele statului si ale cetatenilor sai, fie ca se afla in fruntea unei institutii, fie ca este capul unei organizatii politice, al unei unitati economice, culturale etc.

Nu i-a cerut absolut nimeni si nu a fost mandatat sa actioneze conform vointei politice proprii, ci sa se concentreze asupra agendei postului, asupra felului cum va duce la indeplinire vointa electoratului sau a membrilor organizatiei.

Teoria ca teoria, dar practica...

Or in practica leadershipului romanesc s-a incetatenit de o buna bucata de vreme ideea ca voturile si nominalizarea intr-o oarecare functie sunt generatoare de cat mai multe drepturi si cat mai putine obligatii. Astfel ca mai totdeauna, partidele si coalitiile ajunse la putere prin promisiuni si programe in acord cu vointa populara a momentului, dupa alegeri pun pe primul plan propriile interese, uitand ca au de dus la indeplinire doleantele cetatenesti. Este principalul motiv al aparitiei si al continuitatii obiceiului pagubos al votului negativ.

Comportamentul acesta nereprezentativ pentru vointa populara a determinat mutatii periculoase pe prima scena politica: toate coalitiile noastre facute pe intelegeri mutuale intre lideri se risipesc la prima furtuna, iar partidele au necazuri cu fluctuatia de personal, traseismul ajungand sa determine schimbari politice pe cat de abrupte, pe atat de inutile. Ca urmare, mai toate guvernele s-au confruntat cu crize, uneori prostul management al acestora determinand demisia sau demiterea.

Situatia actuala a coalitiei de guvernamant si criza de leadership sunt tocmai consecinta acestui mod de a face politica: fara a tine cont de vointa populara, fara a respecta intru totul interesul general, politicienii nostri nu vor reusi sa aseze Romania acolo unde ii este locul.

Piedone, despre „mazilirea doctorului Cârstoiu” de către Coaliție: „Blat politic prin care PSD şi PNL îl susţin pe Nicuşor Dan”

Candidatul PUSL la Primăria Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a declarat marţi, 23 aprilie, că mazilirea doctorului Cârstoiu este blat politic prin care PSD şi PNL îl susţin pe Nicuşor...

Nicușor Dan, prima reacție după ce PSD și PNL au renunțat la candidatura lui Cîrstoiu. „Decizie grea pentru mafia imobiliară”

Primarul Capitalei Nicuşor Dan a reacţionat marți, 23 aprilie, printr-o postare ironică, după ce coaliţia PSD-PNL a renunţat la candidatura lui Cătălin Cîrstoiu pentru Primăria...