Ce fel de Prima Doamna dorim? Carmen Iohannis - modelul Michelle Obama sau rol decorativ? Dezbatere Ziare.com

Marti, 24 Martie 2015, ora 07:59 11903 citiri
Foto: oradesibiu.ro

Venite dupa umbra teribila e Elenei Ceausescu, sotiile primilor trei presedinti ai Romaniei au avut un profil public foarte discret. Cele trei prime doamne de pana in decembrie 2014 au fost departe de a-si asuma un rol public semnificativ.

Fie ca nu apareau mai deloc in context public, precum Nina Iliescu sau Nadia Constantinescu, ale caror chipuri oamenii obisnuiti aproape ca nu le cunosteau, fie ca era vorba despre o prezenta limitata la cerintele protocolului, ca in cazul Mariei Basescu.

Sotia actualului presedinte, Carmen Iohannis, este cu mult mai vizibila in spatiul public, chiar daca, cel putin deocamdata, nu si mai activa. Dna Iohannis are o cariera de profesoara si si-a pastrat locul de munca. In acelasi timp, il insoteste pe Klaus Iohannis in deplasarile in strainatate, chiar si in cele pentru care protocolul nu solicita prezenta sotiei presedintelui.

A starnit recent polemici plecarea dnei Iohannis impreuna cu Klaus Iohannis la Bruxelles, unde presedintele Romaniei a participat la Consiliul European, ocazie cu care, in general, liderii europeni nu sunt insotiti de doamnele (sau domnii) lor.

Carmen Iohannis a lasat sa se intelega ca ar intentiona sa joace un rol nu doar decorativ in societatea romaneasca: "Promit ca o sa incerc sa fac ceva si pentru cei de acasa si pentru cei de afara, cat imi sta in putinta (...) Mi-ar placea sa ma implic in educatia si sustinerea tinerelor talente, de ce nu?".

In SUA si Franta, de exemplu, statutul sotiei presedintelui este bine definit. Au propriul cabinet de lucru, se implica in viata sociala, conduc proiecte de interes public. Iar deputatul liberal Ovidiu Raetchi aprecia recent ca ar trebui luata in calcul o "semi-oficializare" si in Romania a institutiei Primei Doamne: "Asta nu inseamna, fireste, ca Prima Doamna joaca un rol institutional efectiv in stat, ca este beneficiara unor privilegii, ci doar ca - in cazul in care doreste sa se implice - patroneaza evenimente umanitare, culturale, educationale, beneficiind in acest sens, dupa modelul Casei Albe, de un birou al Primei Doamne la Cotroceni si de un program public".

Socioloaga Ionela Sufaru, de la Novel Research, crede "cu toata convingerea ca este necesara institutionalizarea statutului Primei Doamne. As spune ca in acest moment este si contextul favorabil. Tocmai lipsa unui cadru institutional lasa loc dezbaterilor seci si cu tenta mondena privind prezenta Primei Doamne alaturi de presedinte la diverse evenimente.

In plus, aceasta incertitudine privind rolul sotiei presedintelui alimenteaza scepticismul, stereotipurile, suspiciunile si chiar fricile legate de influenta oculta a acesteia in politica".

Ionela Sufaru considera ca modelul francez sau modelul american ar putea constitui o sursa de inspiratie in vederea elaborarii unui cadru legal, insa acesta trebuie personalizat pentru societatea romaneasca, la nivel de asteptari si nevoi, pentru ca in istoria recenta experienta romanilor cu femei in prim-planul politicii nu a fost una tocmai pozitiva.

De aceea, "institutia Primei Doamne ar trebui sa aiba eminamente un rol social. O astfel de institutie, reprezentata printr-o persoana credibila, ar putea schimba atat comportamentul romanilor in ceea ce priveste coeziunea si responsabilitatea sociala, cat si perceptia asupra rolului femeilor din interiorul politicii sau din jurul oamenilor politici.

Avem o persoana potrivita pentru a insufleti o astfel de institutie in persoana lui Carmen Iohannis: un dascal performant de la un liceu cu reputatie din Sibiu. Dascalul este un indrumator, a dascali insemana a calauzi. Experienta ei profesionala o poate ajuta foarte mult in impamantenirea unei institutii care ar putea face o diferenta la nivelul societatii romanesti.

Educatia si sanatatea sunt doi piloni in dezvoltarea oricarei societati si care in Romania sunt foarte subrezi la acest moment. Implicarea de la nivelul institutiei Primei Doamne in proiecte sociale care sa vizeze cele doua domenii ar avea atat un impact pozitiv, cat si o mare acceptabilitate din partea societatii", afirma socioloaga Ionela Sufaru.

Si sociologul Bruno Stefan, presedintele Fundatiei "Biroul de Cercetari Sociale", apreciaza ca normal ca Prima Doamna sa aiba un rol in care sa se impuna social: "Neexistand un statut institutional al sotiei presedintelui, tocmai de teama revenirii la ce a insemnat Elena Ceausescu, nevestele sefilor de stat au stat in spate, nu si-au asumat niciun rol.

Eu sunt sigur ca ar fi normal ca sotia presedintelui sa aiba un rol in care sa se impuna social. I se termina o cariera si nu capata decat un rol decorativ, o pozitie sociala deloc comoda. Institutionalizarea acestei pozitii ar fi normala, dar nu o vad pusa serios in discutie".

Bruno Stefan nu se indoieste ca societatea romaneasca ar fi pregatita pentru aceasta schimbare: "daca l-a acceptat pe Iohannis, protestant si neamt, accepta orice schimbare. Mai ales pe sentimentul de bucurie pe care il traiesc oamenii ca in sfarsit se vad razbunati pe politicieni si oameni de afaceri hoti, sunt convins ca in orice sondaj procentele ar fi colosale in favoarea institutionalizarii pozitiei de Prima Doamna".

Nu este un punct de vedere pe care il impartaseste si sociologul Mircea Kivu: "problema nu este despre traumele provocate de Elena Ceausescu, ci mai degraba despre ideea de republica. Intr-o republica este ales un presedinte, nu o familie domnitoare, ca in monarhie.

Modelul american, pentru ca el e cel in care Prima Doamna joaca un rol cu adevarat important, este oarecum influentat de modelul monarhic. In Franta rolul Primei Doamne este unul minimal, discret, chiar daca are un birou la Elysee. Cam la asta se si reduce."

Consultantul politic George Ripa apreciaza ca rolul Administratiei Prezidentiale trebuie extins si catre alte zone, de care presedintele, in mod evident, nu se poate ocupa - chestiuni umanitare, programe sociale sau caritabile - insa "institutia Primei Doamne nu poate fi institutionalizata pentru ca Prima Doamna (sau primul domn, de ce nu?) nu au fost alesi.

Greutatea unei astfel de functii se construieste in timp si in final importanta ii este data de persoana care detine acest statut. De exemplu, in Statele Unite, acolo unde exista cu adevarat aceasta institutie, importanta biroului Primei Doamne a fost data de Eleanor Roosevelt. Aceasta si-a construit o cariera politica si diplomatica, in paralel cu cea a sotului sau, iar Casa Alba i-a oferit doar o platforma mai vizibila.

In mod evident, o sotie de presedinte simpatizata de popor poate constitui si un element de sprijin pentru sotul sau. Ganditi-va ca Maria Basescu a urcat pe scena la toate incercarile electorale prin care a trecut fostul presedinte, dupa 2004.

In istoria recenta, gasim si exemple pozitive de Prime Doamne. Avem, e adevarat, modelul Elena Ceausescu, dar sa nu uitam ca avem si modelul Regina Maria. In orice caz, rolul pe care il va juca actuala Prima Doamna va depinde aproape exclusiv de ea si nu de vreo lege in sensul asta."

Ziare.com te invita la dezbatere: ar fi necesara o clarificare a statutului oficial al Primei Doamne in cadrul Administratiei Prezidentiale, eventual dupa model francez sau american? Care ar putea si ar trebui sa fie el? Cum ar primi societatea romaneasca o asemenea idee? E nevoie de asa ceva pentru a alunga definitiv umbra Elenei Ceausescu?

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Comentarii
Hera
rank 5
meandrele concretului
rank 5
Când domnul este marioneta lui Mihalache, doamna trebuie să se afle