Cate tipuri de prag la referendum exista in Europa

Statele europene folosesc trei tipuri de prag la referendum - de prezenta, de aprobare si de abrogare - asa ca Romania nu este nici pe departe un caz izolat, asa cum lasa sa se inteleaga unii politicieni.

"Suntem in acele 3-4 state din lume care avem un cvorum referendar de 50% plus 1 din lista electorala permanenta. Statele europene democratice cer un cvorum de prezenta de 30% si 25% din lista electorala pentru a vota pentru", a declarat miercuri Valeriu Zgonea, presedintele Camerei Deputatilor, reiterand o idee destul de des enuntata de politicieni, fara lipsa de temei insa.

Un studiu realizat in timpul evenimentelor petrecute anul trecut de academia.edu cu privire la reglementarea referendumului in 29 de state europene arata ca doar in Europa sunt mai multe state care au praguri de participare si de aprobare, deci cu siguranta in intreaga lume sunt mult mai multe.

De exemplu, in Cehia, Letonia, Lituania, Portugalia, Rusia si Slovacia, pragul de participare este de 50%, iar in Danemarca de 30%. De asemenea, pragul de aprobare, necesar pentru validarea unui referendum, este de 50% plus 1 din alegatorii inscrisi in listele electorale permanente in Portugalia si in Polonia, in timp ce in Danemarca este de 40%, iar in Germania si Ungaria este de 25%.

In Belgia si Grecia nu exista niciun fel de prag, dar in aceste tari votul este obligatoriu, deci cvorumul de prezenta este asigurat implicit.

Niciunul dintre cele 29 de state prezentate in studiul citat nu cere simultan sa fie indeplinite cele doua conditii pe care le-a impus recent majoritatea parlamentara a USL, si anume de 30% prezenta la vot si 25% voturi favorabile din numarul total al alegatorilor.

Cvorumuri si scopuri diverse

"Exista o varietate mare de reguli care reglementeaza referendumurile. Toate statele din UE folosesc referendumurile ca mijloc de exprimare a suveranitatii cetatenilor. Exista insa state care il folosesc foarte des (Elvetia si Irlanda) si state care folosesc foarte putin aceasta metoda de consultare a populatiei (Belgia sau Marea Britanie). Referendumurile sunt folosite in general destul de rar pentru ca metoda este oarecum contrara ideii de democratie reprezentativa", a explicat asist.univ. Toma Burean, unul dintre realizatorii studiului, pentru Ziare.com.

Scopurile pentru care referendumul este folosit sunt, in general vorbind, diverse, a mai completat acesta.

"De exemplu, in tarile din America de Sud, presedintii se folosesc de referendum pentru a scapa de institutii si isi legitimeaza deciziile populiste prin aceasta metoda. Astfel, referendumul este vazut ca un instrument de a eluda caile institutionale si de a implementa decizii autoritare", subliniaza Toma Burean.

Totodata, acesta a scos in evidenta faptul ca importanta referendumurilor a crescut in UE in ultimii ani si pentru ca legislatia europeana "recomanda consultarea populara pentru adoptarea tratatelor europene".

Pe de alta parte, Toma Burean a dat mai multe exemple de cvorumuri cerute la referendum.

"Pragul de 50% se cere in Lituania pentru demiterea presedintilor care au incalcat legea. In alte tari, se cere acest prag pentru abrogari de legi. Si in Portugalia, Slovacia, Croatia, Suedia, Malta, Italia, Letonia, Polonia si Bulgaria se cere acest prag, dar pentru motive diferite.(...) Irlanda nu cere un prag, desi se foloseste mai des de referendum", a exemplificat acesta.

Foto: academia.edu (date iulie 2012)

Totodata, si numarul de referendumuri organizate din 1990 pana astazi in statele mentionate in studiu este variabil, incepand de la Elvetia, in care au fost initiate 199 de referendumuri, si pana la Belgia, Bulgaria, Germania si Grecia unde nu a avut loc nici macar unul.

"De exemplu, Marea Britanie a avut 8 referendumuri din 1990 pana astazi, iar Portugalia si Danemarca unul singur. Multe tari au avut doua referendumuri din 1990 pana acum, insa erau pentru aderarea la UE sau pentru aprobarea tratatelor UE. Elvetia, care nu cere un prag pentru referendum, a avut 528 de referendumuri din 1848 pana acum majoritatea (peste 70%) fiind initiate de autoritati", ne-a mai declarat Toma Burean.

In opinia sa, Romania nu este din acest punct de vedere un caz special, iar scaderea pragurilor la 30% si 25% nu este problema principala, cat "folosirea referendumului pentru a ignora opinia minoritatii".

"Referendumurile sunt folosite des de lideri charismatici (primul ministru maghiar Orban) pentru a legitima decizii populiste. (...) Referendumurile sunt cerute de situatii exceptionale si nu ar trebui sa devina o regula. Democratia reprezentativa ofera multe alte cai prin care cetatenii isi pot exprima opiniile. Exista petitii, consultari publice, bugete participative si modele de decizie bazate pe deliberare. Asemenea modificarilor constitutionale, referendumurile sunt folosite rar si doar pentru situatii in care este necesara legitimarea unor decizii care afecteaza pe toata lumea", a conchis acesta.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...