Cand poporul nu mai conteaza. Sursa raului

Daca privesti un tablou de foarte aproape, vei vedea detaliile, dar vei pierde ansamblul si chiar mesajul lui. Cred ca e valabil si in politica.

Daca vom face un pas inapoi si vom largi perspectiva, nu vom mai vedea fiecare detaliu de pe fizionomia lui Liviu Dragnea si vom pierde vreo adanca glasuire a lui Gabriel Oprea, dar poate vom realiza ca ne aflam intr-o grava criza nu politica, ci a Constitutiei romanesti.

Ca ne place sau nu sa recunoastem, suntem intr-o criza, cu un premier trimis in judecata, deci total inadecvat functiei dupa toate standardele politice si etice cu putinta, dar cu majoritate parlamentara in spate, avem partide care fac jocuri mici de putere, in cel mai bun caz paralele, daca nu chiar antagonice interesului national cu care, ca sa parafrazez o vorba celebra, toti umbla in gura.

Avem un presedinte ales cu vot covarsitor in urma cu mai putin de un an, in numele schimbarii profunde, dar total lipsit de parghii, avem un Parlament imens si total rupt de acelasi interes national, dar care nu poate fi dizolvat fara voia lui. Si, nu in ultima instanta, avem un popor tot mai scarbit si mai desprins de jocul politic fara de care nu exista democratie. Adica suntem intr-un cerc vicios.

Care este sursa lui primara? Eu cred ca este Constitutia Romaniei.

Multi ii reproseaza presedintelui Iohannis ca nu face mai mult ca sa scape de Ponta, ca nu cere zi si noapte demisia acestuia. Da, sub aspectul comunicarii si eu cred ca presedintele ar putea fi cu mult mai bine conturat, dar nu prin cereri repetate de demisie a premierului, care, ramase fara efect, nu fac decat sa ii puna in lumina neputinta.

Insa, dincolo de comunicare, pana la urma ce poate face practic presedintele? L-am avut pe Traian Basescu, as al comunicarii, cu sustinere populara imensa, care oricat s-a opintit, oricat a strigat si s-a agitat, de Calin Popescu Tariceanu tot n-a scapat decat la finalul celor 4 ani de mandat.

Si va intreb, care este corelarea dintre votul popular masiv care legitimeaza un presedinte si parghiile lui constitutionale de a exercita puterea conferita prin acest vot direct? Minima, derizorie. S-a vazut asta si Ia Emil Constantinescu in criza Radu Vasile, si la Traian Basescu in criza Tariceanu, iar acum o vedem din nou.

Daca tot alegi presedintele prin votul direct al intregului popor, deci il instalezi ca reprezentant direct al intregului popor, ar trebui sa ii dai si prerogative pe masura. Asta nu inseamna desigur putere discretionara, ci parghii bine reglementate, in conditii bine definite, cu o asumare precisa de responsabilitate, poate chiar cu mandatul pe masa, pentru a putea fi ultimul arbitru al unor crize periculoase pentru interesul national.

Asta cu atat mai mult cu cat impotriva presedintelui ai parghia puternica a suspendarii care il trimite direct inapoi la votul popular. Deci eventualul abuz al presedintelui impotriva vointei populare poate fi imediat sanctionat. Abuzul Parlamentului prin decizii care pot provoca prejudicii interesului public nu poate fi oprit. Si nu ma refer numai la chestiunea unui premier, ci si la o lunga lista de legi aberante care au facut mult rau sau au fost oprite in extremis prin presiuni externe.

Si de aici ajungem la dizolvarea Parlamentului si alegeri anticipate. Constitutional oricum o dam si o sucim, un Parlament, indiferent cat de nereprezentativ devine la un moment dat prin deciziile lui, nu poate fi dizolvat decat prin propria vointa, daca refuza doua propuneri consecutive de premier. Sunt gata sa dau in scris ca asa ceva nu se va intampla niciodata in politica romaneasca, pentru ca nimeni nu renunta de buna voie la scaunul propriu.

Presedintele poate fi oprit oricand prin suspendare si trimis la popor, Parlamentul in schimb poate suferi aceleasi consecinte doar prin propria vointa. Pe principiul acesta, si presedintele ar trebui sa se poata doar autosuspenda cand si daca socoteste necesar.

Jocul acesta constitutional schiop face posibile si alte aberatii. De exemplu, desi in Constitutie scrie clar ca prin referendum se exprima suveranitatea poporului, si Parlamentul precedent si cel actual incalca flagrant expresia suveranitatii de la referendumul din 2009. Sa zicem ca partea cu unicameralul depinde de modificarea Constitutiei, dar micsorarea numarului de parlamentari la 300, asa cum nu un presedinte sau altul a decis, ci poporul cu o covarsitoare majoritate, tinea de o lege organica, care putea fi adoptata oricand.

Sunt dezechilibre grave care genereza manifestari profund antidemocratice, dar, paradoxal, acoperite constitutional.

Cum om iesi din criza actuala vom vedea si marturisesc ca nu sunt foarte optimista. Dar daca vrem sa intelegem ceva din ea, dincolo de persoane cu nume si prenume, acel lucru este, in opinia mea, ca intreaga logica a Constitutiei ar trebuie revizuita, astfel incat vointa populara sa se poata exprima cu adevarat fara a putea fi deturnata prin joc politic mic si blocaje legale insurmontabile.

Altfel, doar ce rezolvam o criza, ca putem intra direct intr-alta si tot asa pana facem tandari democratia si increderea in ea.

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...