Bagajul de restanțe din noua sesiune parlamentară. Promisiunile care ar putea fi amânate definitiv

La finalul celei de-a treia săptămâni parlamentare, aleșii nu dau semne că se vor porni prea curând de numeroasele restanțe din legislatura trecută precum desființarea Secției Speciale, alegerea primarilor în două tururi sau Avocatul Poporului. Ba mai mult, scandalul dintre USR PLUS și PNL ar putea duce la amânarea definitivă a unor teme.

Subiectul privind desființarea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a fost un subiect intens de dezbatere încă de la primele zile de la formarea coaliției de guvernare și care avea, în cele din urmă, să ducă și la destrămarea ei. Întregul conflict a pornit după ce UDMR a avut poziții contrare față de USR PLUS și PNL în privința locului unde ar fi trebuit să ajungă dosarele de la SIIJ. După ce proiectul de lege pentru desființarea Secției a trecut de votul Camerei Deputaților în luna martie a acestui an, proiectul urma să ajungă la vot final în Senat. După numeroase tergiversări din partea maghiarilor, proiectul avea să rămână la sertar până la momentul la care coaliția ar fi ajuns la un consens.

La începutul lunii august însă, PNL a început să pună tunurile pe fostul ministru al Justiției Stelian Ion, acuzându-l că nu vine cu o soluție care să mulțumească pe toată lumea. Critici aveau să vină chiar și din partea președintelui Klaus Iohannis, prevestind astfel demiterea lui Stelian Ion.

„SIIJ nu a fost desființat, deși toată lumea vorbește despre asta. Ministrul Justiției nu a găsit încă calea potrivită. Legile justiției nu sunt nici ele gata, sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri. Deocamdată auzim că se întâlnesc și se discută, dar mai este mult de lucru!”, a declarat Klaus Iohannis la început de august.

Renate Weber, de la „o să atac tot” la permiterea PNDL 3

Curtea Constituțională (CCR) a decis pe 29 iunie, că revocarea lui Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului este neconstituțională și că poate reveni în funcție, după mai multe săptămâni în care coaliția de guvernare a petrecut în a negocia ce formațiune se cuvine să dea înlocuitorul. Sesizarea la Curte a fost făcută de către PSD.

Decizia CCR a fost în unanimitate, judecătorii precizând că motivele invocate de coaliția de guvernare nu au îndeplinit cerințele și rigorile legii, care ar fi fost prea vagi. Concret, argumentele prezentate de coaliția de guvernare pentru remiterea Renatei Weber nu s-au ridicat la rigoarea legii și a Constituției, care cere ca aceste criterii să fie foarte bine definite. Discuția privind revocarea lui Renate Weber trebuia să fie reluată la începutul sesiunii parlamentare din toamnă, însă scandalul dintre PNL și USR PLUS a dus la amânarea acestei teme de pe agenda publică.

La începutul lunii iulie, Renate Weber îl amenința pe premierul Florin Cîțu că nu îi va permite „să guverneze prin OUG” și sublinia într-un interviu că va ataca „tot ce afectează drepturi și libertăți” la CCR. Două luni mai târziu, după ce discuția privind demiterea sa din funcție s-a stins, Renate Weber a anunțat nu intenționează să atace la CCR programul „Anghel Saligny”, așa cum îi solicitase 18 ONG-uri într-o scrisoare.

Alegerea primarilor în doua tururi, o cauză pierdută

Unul dintre cele mai discutate subiecte din anii trecuți, alegerea primarilor în două tururi, pare că a fost uitat încă de la formarea coaliției de guvernare, dovadă fiind că subiectul nu apăruse nici măcar în programul de guvernare. Inițial, coaliția a anunțat că subiectul va fi tranșat într-o Comisie de cod electoral, care, deși fusese anunțată încă de la jumătatea lunii februarie, aceasta nu s-a mai format niciodată. USR PLUS a fost singura formațiune care insistat pe această temă, însă s-a lovit de refuzul categoric venit din partea UDMR, dar și de dezinteresul afișat de PNL.

Un alt subiect important care trebuie rezolvat în Parlament este votul final din Parlament privind conducerile de la Televiziunea Română și de la Radioul Public. Înainte de a se rupe, coaliția de guvernare a stat luni bune pentru a găsi cum să împartă la trei cele două funcții, până ce au ajuns la soluția de a forma încă o funcție de conducere la ambele instituții. Legea însă nu a mai apărut, iar între timp șefii interimari pentru TVR și Radioul Public au fost dați de către PNL, respectiv USR PLUS.

Cum cele trei formațiuni ajunseseră la o înțelegere, parlamentul a trebuit să se reunească la mijlocul lunii august într-o sesiune extraordinară pentru a prelungi cele două interimate, care erau aproape de final. Termenul limită pentru votarea unor noi Consilii de Administrații dar și noi președinți și directori generali de la TVR și Radio este 30 septembrie.

Scandal în Parlament. Ședința pentru candidații la Consiliul Concurenței, suspendată din lipsă de cvorum

Şedinţa plenului reunit al Parlamentului a fost suspendată luni, 22 aprilie, înainte de votul asupra candidaţilor propuşi pentru Consiliul Concurenţei, din lipsa cvorumului, după ce...

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...