Adio Schengen: Cum ar putea fi afectată România de refuzul privind desființarea Secției Speciale

România riscă să fie sancționată la nivel european după ce Curtea Constituțională (CCR) a confirmat marți, 9 noiembrie, că legislația națională este mai presus decât cea europeană în dezbaterea privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ).

În tot acest timp, situația politică din țară arată că șansele pentru desființarea SIIJ scad spre zero.

Țara noastră este cu un pas mai aproape de o procedură de infringement, pe același drum cu Ungaria și Polonia, după ce marți Curtea Constituțională din România i-a transmis comisarului european pentru Justiție, Didier Reynders, o scrisoare în care precizează că nu poate modifica decizia prin care a stabilit că SIIJ este constituțională. Practic, Curtea a transmis oficialilor europeni că legislația din România primează în fața celei europene.

Judecătorul Cristi Dănileț este însă de o altă părere. Contactat de Ziare.com, acesta a explicat că Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 18 mai 2021 se aplică cu precădere, în fața normelor de drept naționale.

Pe data de 9 noiembrie 2021, președintele CCR Valer Dorneanu i-a trimis o adresă șefului interimar al Justiției, Lucian Bode, în care făcea două precizări importante legate de decizia CJUE din 18 mai: SIIJ nu poate fi desființată decât de Parlament. Rapoartele MCV nu sunt legi, astfel că nu pot fi aplicate cu prioritate de instanțele de judecată, în fața dreptului național.

Or, judecătorul Cristi Danileț arată că decizia CJUE din data de 18 mai 2021 se aplică cu prioritate, în fața dreptului național. În plus, magistratul spune că decizia CJUE dă posibilitatea oricărui judecător din România să aplice cu precădere normele de drept ale UE, acolo unde consideră că e cazul, inclusiv în ceea ce privește SIIJ.

„Deja nu mai discutăm despre rapoartele MCV cu privire la România, ci discutăm direct despre Decizia CJUE în legătură cu SIIJ. Or, deciziile CJUE sunt obligatorii, ele trebuie respectate de către toate statele Uniunii Europene, inclusiv de către Curtea Constituțională. Adică: nicio Curte Constituțională din Europa nu poate să refuze aplicarea sau respectarea unei decizii CJUE. Decizia CJUE despre care discutăm, cea din mai, spune clar că SIIJ este împotriva normelor europene.

Într-adevăr, desființarea lui este o măsură politică, o măsură care cade în sarcina Parlamentului, însă înlăturarea actelor întocmite de către SIIJ este o atribuție care revine judecătorilor. Iar această decizie CJUE spune clar că judecătorii pot aplica direct dreptul european, indiferent ce spune CCR sau Constituția statului. Cu alte cuvinte, nicio Curte Constituțională nu poate interzice unui judecător național să aplice direct dreptul european, când acesta are la bază o decizie a CJUE”, a declarat judecătorul Cristi Danileț.

Judecătorii europeni scriu negru pe alb în Hotărârea CJUE din 18 mai 2021:

„Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, astfel cum este interpretată de instanța constituțională a acestuia, potrivit căreia o instanță inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE”. Tot CJUE arată, prin aceeași decizie, s-a pronunțat cu privire la compatibilitatea SIIJ cu normele Europene.

„(Prevederile din Tratatul Uniunii Europene cele din Decizia de aderare a României la UE – n.r.) trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care prevede înființarea în cadrul Ministerului Public a unei secții specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori fără ca înființarea unei astfel de secții:

-să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și

-să fie însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, se arată în decizia CJUE din data de 18 mai 2021.

Chiar dacă decizia de desființare a SIIJ nu poate fi dispusă decât în urma unui vot în Parlament, judecătorii CJUE dau posibilitatea magistraților români să aplice cu precădere dreptul european, în fața celui național.

„Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, astfel cum este interpretată de instanța constituțională a acestuia, potrivit căreia o instanță inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE”, se mai arată în decizia CJUE.

Desființarea SIIJ în Parlament, misiune imposibilă

Cu toate că în timpul fostei coaliții de guvernare a existat o dorință dar și un climat politic favorabil pentru desființarea SIIJ, acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată. Întrebat de ce partidele politice par că țin cu dinții de această structură, analistul politic Alfred Bulai a explicat pentru Ziare.com că de fapt PNL nu și-a dorit niciodată desființarea ei.

„În privința justiției, seamănă foarte mult PNL-ul cu PSD-ul. PSD-ul e pe față, dar șii PNL-ul a fost pe față, că și pe vremea lor au avut pe la pușcării, oameni cu probleme. Și Ludovic Orban a avut probleme. Sigur, călăriți au fost cei de la PSD. Dar cei de la USR, care încă nu au pus boticul pe guvernare și nu au dat cu semnătura, nu au așa mari probleme”, a precizat politologul.

Totodată, odată cu alianța dintre PNL și PSD pentru guvernare, șansele ca SIIJ să fie desființată tind spre zero. După primele negocieri dintre cele două partide pentru formarea unui executiv, prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu afirma despre acest aspect că trebuie să existe un sistem de „check and balances”. Mai mult, Marcel Ciolacu a dat semnale clare că este împotriva desființării secției, cu toate că aceasta reprezintă o cerință a Bruxelles-ului dar și o prevedere din prioritățile programului de guvernare al PNL-USR. „Am văzut cum a funcționat justiția fără SIIJ și am văzut cum funcționează cu SIIJ. Bine ar fi să facem SIIJ și mai funcțională", a declarat liderul PSD marți, 9 noiembrie.

Întrebat dacă se poate ajunge la desființarea secției într-un viitor apropiat, Alfred Bulai notează că niciunul dintre partidele care vor să formeze guvernarea nu-și dorește asta. „Cei de la PSD sunt autorii, da? Prin măiestria fostului ministru al Justiției Tudorel Toader. Din punctul ăsta de vedere, ei bineînțeles că sunt pentru a rămâne secția. O să meargă pe ideea să mai regândim legea, să nu știu ce. Acum și o bună parte din peneliști sunt pentru și probabil că și pe la alte partide. Dar nu o zic pe față. Dacă s-a băgat PSD-ul în față, lasă-i pe ei să urle, dar suntem siguri că în momentul cheie, dacă e nevoie de votul nostru, noi suntem în concediu, avem o problemă, sunt suspect de covid. Joaca unii la offside. Sunt mult mai mulți care se împotrivesc. Dacă era cu adevărat voință politică, se rezolva. Din punctul ăsta de vedere, problema lor este că au promis acest lucru”, a conchis analistul.

Cum a ajuns fosta coaliție să tergiverseze desființarea SIIJ

La începutul lunii iulie, desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a dat startul primului conflict major din interiorul fostei coaliții de guvernare PNL-USR-UDMR. Cu toate că fostul ministru al Justiției Stelian Ion promitea că SIIJ va fi desființată încă din luna martie, UDMR, CCR, Comisia de la Veneția și apoi iarăși UDMR au împotmolit demersul, până ce proiectul a fost îngropat în sertarele de la Senat.

Principala neînțelegere dintre PNL și USR PLUS pe de o parte și UDMR de cealaltă parte, a fost un amendament depus de formațiunea maghiară în legea de desființare a Secției, prin care UDMR cereau ca dosarele SIIJ să fie mutate la Parchetul General, în timp ce proiectul în forma de la Guvern prevedea ca acestea să fie mutate la DNA. În zilele imediat următoare, Stelian Ion a avut mai multe schimburi de replici cu reprezentanți ai formațiunii maghiare, fostul ministru reproșând celor din UDMR că amendamentul respectiv ar reprezenta o secție specială sub un alt nume.

Fosta coaliție s-a întâlnit apoi în mai multe ședințe pentru a rezolva conflictul, însă cele două părți nu au ajuns la o concluzie. Înaintea amendamentului UDMR, maghiarii s-au opus timp de mai multe săptămâni să pună proiectul de desființare a SIIJ pe ordinea de zi a Comisiei juridice din Senat, cu toate că proiectul în forma inițială trecuse fără probleme de plenul din Camera Deputaților încă din luna martie. În Senat însă, acesta nu a mai ajuns niciodată.

Totodată, deși în spațiul public PNL afirma că își dorește să desființeze SIIJ, liberalii păreau că încep să fie din ce în ce mai preocupați de lupta pentru șefia partidului dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban decât de rezolvarea problemelor din coaliție. Mai mult, Cîțu muta responsabilitatea desființării SIIJ către Parlament.

„Din punctul meu de vedere lucrurile sunt foarte simple. Eu am desființate SIIJ, fiind un proiect de lege aprobat în Guvern. Acum este rolul Parlamentului, sub îndrumarea ministerului Justiției să vină cu cea mai bună soluție, dacă există o soluție mai bună decât ceea ce am făcut noi în ședința de Guvern și aștept soluțiile Parlamentului împreună cu Ministerul Justiției”, afirma Florin Cîțu, la mijlocul lunii iulie.

România, pe drumul Poloniei și al Ungariei

România va scăpa de MCV și va avea „undă verde” pentru intrarea în Spațiul Schengen doar după ce toate obiectivele impuse de Comisia Europeană vor fi îndeplinite, rezultă din ultimul Raport al CE pe tema sistemului judiciar. Printre obiective se numără desfiinţarea Secţiei Speciale, repararea Legilor Justiţiei şi a Codului penal, precum şi limitarea politicului în numirea şefilor marilor parchete.

Un conflict similar are loc și între UE pe de o parte și Polonia de cealaltă parte, după ce Curtea de Justiție de la Varșovia a confirmat, asemănător cu CCR-ul din România, supremația legislației naționale asupra celei europene. În consecință CJUE a anunțat pe 27 octombrie că a ordonat Poloniei să plătească penalități de un milion de euro pe zi pentru că nu a suspendat camera disciplinară a Curții Supreme de Justiție de la Varșovia, așa cum a cerut Curtea Europeană.

Fostul şef CCR: „Curtea ar trebui să ţină cont de deciziile CJUE şi când îi convine, şi când nu”

Fostul şef al CCR Augustin Zegrean a explicat că CJUE este o instanţă paralelă cu CCR, nu superioară acesteia, astfel că instanţa din România nu e obligată, tehnic vorbind, să ţină cont de hotărârile instanţei europene. Acesta admite, însă, că nu este normal ca deciziile celor două instanţe să se bată cap în cap, în vreme ce alte state îşi aliniază practica judiciară la cea a CJUE.

"Aici e vorba de o instanţă de judecată, paralelă cu CCR, nu este deasupra Curţii Constituţionale. În schimb, o instanţă de judecată din România, de exemplu ICCJ, trebuie să respecte deciziile CJUE, pentru că aşa scrie în tratatele de aderare. Nu este normal ca între deciziile CCR şi CJUE să fie diferenţe atât de mari încât să se bată cap în cap. În orice caz, în alte domenii, CCR a ţinut seama de deciziile CJUE şi, în motivarea deciziilor, se găseşte de multe ori trimitere la deciziile CJUE. Şi nu poţi să le iei numai când îţi convin! Trebuie să le iei şi când îţi convin şi când nu.

O singură dată CCR a făcut o cerere cu o întrebare preliminară la CJUE în povestea aceea cu persoanele de acelaşi sex şi răspunsul CJUE nu a fost deloc pe placul Curţii şi decizia pe care dat-o…au dat-o! Deci, ar trebui să ţină seama Curtea şi atunci când e în dezacord cu decizia CJUE. Alte ţări îşi aliniază practica la cea a Curţii Europene”, a declarat Augustin Zegrean.

Înțepături între candidații Alianței PSD-PNL. Burduja o șicanează pe Firea: "Dacă era o alternativă pentru Primăria Capitalei, nu m-aș fi înscris în cursă"

Candidat PNL la funcţia de primar al Capitalei, Sebastian Burduja, susține că s-a înscris într-o cursă electorală "strânsă", în care toți cei "patru candidaţi cu şanse", iar voturile...

BEC a aprobat desființarea Alianței PSD-PNL pentru București. S-au creat alte 6 alianțe pentru toate sectoarele capitalei

Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti a decis înregistrarea Acordului de desfiinţare a protocolului de constituire a Alianţei Electorale PSD-PNL încheiat la nivelul...