A inceput a patra coabitare

PSD s-a tinut de cuvant. A facut un guvern cu totul diferit de cel precedent. Ciolos a adus ministri care lucrau la Comisia Europeana si la Consiliul UE, Dragnea a luat o secretara de scoala din Videle si alti functionarasi din preajma baronilor judeteni.

Fostul comisar a numit oameni scoliti si care urcasera in cariera prin merit, Grindeanu are alaturi anonimi din partide, vreo doi pensionari ceausisti, plus cativa plagiatori sau impostori care fug de justitie.

Numarul ministerelor a crescut. La mijloc e o logica partizana, nu una functionala. Se distribuie prebende pentru amici de la partid.

Sunt si alte ciudatenii. De pilda, o pozitie de vicepremier e asociata cu un portofoliu minor - Mediul, iar cealalta acopera responsabilitati enorme - Dezvoltare regionala, administratie publica si fonduri UE. Alte trei ministere au si ele atributii in afaceri europene. Nu-i deloc clar cum vor actiona.

La audierile din Parlament, pur formale, noii demnitari s-au intrecut in perle si trasnai. Dar problema principala nu e IQ-ul mediu in Guvern, ci revenirea la un stil politic comunist: partidul conduce din nou statul. Folosesc singularul, iar nu pluralul "partide", fiindca ALDE pare a fi mai curand o fractiune a PSD decat o organizatie separata.

Dragnea si Tariceanu l-au condus pe Grindeanu la Guvern, de parca ii erau parinti, iar odrasla mergea la gradinita.

Pe de alta parte, avem din nou coabitare. E prima impusa de un scrutin legislativ. Cele din trecut au fost provocate fie de rupturi in coalitiile majoritare, fie de alegerea unui nou presedinte. Toate sunt consecinte ale decuplarii alegerilor parlamentare de cele pentru Cotroceni.

Cea care a inceput acum ar putea fi mai lunga decat coabitarile Basescu-Tariceanu, Basescu-Ponta sau Iohannis-Ponta. Motivul e simplu: urmeaza 3 ani fara alegeri.

Asta va incuraja blocul PSD-ALDE sa faca presiuni asupra Justitiei. Sunt deja semne clare ca asa va fi. Unul dintre primele subiecte discutate dupa investirea Guvernului a fost o lege a amnistiei, care ar putea reabilita politicieni patati.

Unele institutii ale statului au preluat comanda de la partid. Victor Ciorbea, care ocupa fotoliul Avocatului Poporului, a cerut CCR sa analizeze constitutionalitatea legii care blocheaza accesul lui Dragnea la postul de premier.

Presedintele, vadit nemultumit de noua echipa guvernamentala, a intervenit public mai des si mai decis decat in trecut.

La juramantul de la Cotroceni al ministrilor, el a aratat clar ca avem un premier de facto si unul de iure. Apoi, in fata CSM, a explicat ca "albirea politicienilor" prin lege ar fi "o catastrofa pentru democratia romaneasca".

In schimb, sincronizarea cu partidele de opozitie nu se prea vede. Riscul e ca Iohannis sa para izolat.

Ce-i drept, fiecare formatiune are agenda sa. PNL se pregateste de congres, USR descopera cu inocenta procedurile din Parlament, iar PMP exista doar sub forma pe care i-o confera Traian Basescu.

Pe de alta parte, fostul premier Ciolos a anuntat ca va crea o asociatie, pentru a alimenta cu idei partidele care l-au sustinut in campanie. De Iohannis n-a zis nimic. Dar poate ca a fost o scapare. A patra coabitare e, asa cum ziceam, abia la inceput.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti (din 1992) si deputat european (din 2009).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

UDMR propune "Ziua de Curăţenie Naţională". Când ar avea loc noua inițiativă dedicată protecției mediului

A treia zi de sâmbătă din luna septembrie ar putea deveni „Ziua de Curăţenie Naţională”, potrivit unui proiect de lege al UDMR depus la Parlament, având ca scop principal creşterea...

Gabriela Firea jubilează: Situația lui Cătălin Cîrstoiu va fi discutată în coaliție

Preşedinta PSD Bucureşti, Gabriela Firea, a declarat joi, 18 aprilie, că situaţia candidatului susţinut de PSD şi PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, ar urma să fie discutată...