Reformele ratate ale PNRR. Cum a reușit România să rămână în urmă cu planul asumat în 2021 și cursa contra cronometru pentru 2026

Până în prezent, România a reușit să direcționeze cu succes către reformele și programele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) doar 7% din cele 9 miliarde de euro primite până acum, la care se adaugă tranșa de 2.8 miliarde de euro virată de Comisia Europeană pe 29 septembrie, sub formă de granturi şi împrumuturi.

Procesul complex demarat în 2021 promitea încasarea a peste 29 de miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro, fonduri nerambursabile (granturi), iar alți 14,9 miliarde reprezentând împrumuturi cu dobânzi mici. În ultimii doi ani, însă, nu doar că am reușit să încasăm doar o treime din sumă, dar banii cheltuiți realmente ridică serioase semne de întrebare legat de probabilitatea ca țara noastră să reușească să implementeze reformele necesare pentru a absorbi, gestiona, direcționa și cheltui sumele asumate până în 2026, dată dincolo de care banii vor fi pierduți. Istoria recentă a ratărilor reformelor asumate de România oferă o perspectivă lipsită de optimism pentru următoarea perioadă a învoielii PNRR dintre țara noastră și Comisia Europeană.

Ce reforme și-a propus România în 2021

Conform datelor de pe platforma monitorpnrr.eu, pentru cele 21 de jaloane şi ţinte care au avut ca termen limită 31 decembrie 2021, 13 au fost îndeplinite în mod real; patru sunt în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp.

Printre cele 13 jaloane îndeplinite la 31 decembrie 2021, se numără:

• Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, care și-a propus să rezolve probleme sistemice ale proiectelor de apă / canalizare finanțate în ultimii 15 ani din fonduri europene.
• Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de cărbune;
• Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G;
• Adoptarea Strategiei naționale privind securitatea cibernetică 2021-2026;
• Asistență tehnică contractuală furnizată de o entitate care va fi selectată în conformitate cu legislația națională privind achizițiile publice;
• Intrarea în vigoare a unui ordin al ministrului prin care se instituie un comitet de monitorizare însărcinat cu revizuirea, cu sprijinul furnizorului de asistență tehnică, a sistemului de pensii și a intervențiilor la nivel de politici în sistemul de pensii;
• Conectarea a 466.288 de case de marcat la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
• Intrarea în vigoare a actului legislativ de aprobare a noii Strategii naționale anticorupție.

Printre cele mai vizibile ținte depășite sau blocate la finalul anului 2021 se numărau atunci adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi operaţionalizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR). Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare prevede fonduri europene cu prioritate pentru lucrări de întreţinere sau reînnoire a căilor ferate. Programul de acţiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare a fost adoptat în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021.

Anul 2022 – 61 de reforme întârziate sau blocate de Comisia Europeană

La finalul anului 2022, autorii platformei MonitorPNRR acuzau o lipsă de transparență care s-a dezvoltat gradual pe parcurs din partea Guvernului în ceea ce privește informarea trimestrială a publicului cu privire la îndeplinirea jaloanelor PNRR:

“Jalonul va fi gata până la următoarea cerere de plată” este răspunsul pe care îl auzim tot mai des atunci când strângem informații despre progresele pe PNRR. Inclusiv în comunicări oficiale. Guvernul și ministrul Boloș au renunțat să mai comunice public la finalul fiecărui trimestru stadiul îndeplinirii jaloanelor, așa cum o făceau în prima parte a anului. Pentru Trimestrul 3 și Trimestrul 4, tăcere. Această strategie de a evita comunicările pe această temă se vede și în relația cu presa. Cererile de informații adresate MIPE se lovesc aproape inevitabil de răspunsuri evazive sau amânări.” acuzau autorii MonitorPNRR în cadrul Buletin de Sănătate PNRR nr.5/2023.

Din totalul de 151 de jaloane propuse începând cu trimestrul al IV-lea al 2021 până la finalul lui 2022, 90 au fost îndeplinite la termen, iar 61 se aflau în întârziere sau blocate, acest lucru însemnând că măsurile propuse sau adoptate de guvern nu sunt adecvate sau suficiente, în consecință Comisia Europeană ridicând sau fiind iminent să ridice semnale de alarmă cu privire la îndeplinirea jalonului/țintei.

Cele mai importante reforme blocate la finalul anului au fost:

• Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, responsabil fiind Ministerul Muncii și Protecției Sociale (la care abia au reînceput să revină săptămâna aceasta guvernanții);
• Acorduri de implementare semnate cu autoritățile locale care participă la programul „Prima conectare la apă și canalizare”;
• Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic;
• Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică în industrie;
• Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele semnificative de investiții publice și efectuarea unei evaluări ex-post a analizei cheltuielilor de către Consiliul Fiscal;
• Analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări pentru a se asigura faptul că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile.

La finalul anului intraseră prin PNRR în țară doar 6 din cele 9 miliarde de euro scontate pentru 2022, din care statul a cheltuit efectiv sub 500 de milioane de euro.

2023 – anul care a început cu 13 jaloane întârziate

Cea mai aprinsă conversație a începutului de an a fost amânarea tuturor reformelor legate de pensii, printre puținele direcții clare pe care Comisia Europeană le-a dat în cadrul Recomandărilor de țară încă din 2019 și 2020 României.

Principalele obiective ale reformelor în sistemul de pensii asumate de Guvern prin PNRR numără mai puține pensii speciale și aducerea lor cât mai aproape de nivelul contributivității, o formulă de creștere a pensiilor bazată pe indicatori, inclusiv economici – astfel, pensiile ar crește periodic și politicienii nu ar mai putea interveni asupra lor în scopuri electorale. În final, reforma ar trebui să conțină recalculări pe baza unei noi Legi a Pensiilor.

Jalonul a avut termen de realizare inițială trimestrul 4 din 2022. Primul jalon, o nouă lege privind sistemul de pensii, care să înlocuiască dispozițiile Legii nr. 127/2019, a avut termen de realizare trimestrul I din 2023. Ambele jaloane sunt în sarcina Ministerului Muncii și a Casei Naționale de Pensii Publice.

În ciuda acestor termene, abia pe 2 octombrie lucrurile au început pentru prima oară să capete avânt pentru pensiile speciale, prim-ministrul anunţând că reprezentanţii Comisiei Europene au transmis punctul lor de vedere asupra pensiilor speciale, iar acum urmează ca Ministerul Justiţiei să înainteze modificările la legea pensiilor, în concordanţă cu decizia Curţii Constituţionale.

„Au trimis care este părerea dânşilor (Comisia Europeană - n.r.) şi în acest moment Ministerul Justiţiei urmează să înainteze modificările la legea pensiilor, în concordanţă cu decizia CCR”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat despre legea pensiilor speciale şi ce mesajul Comisiei Europene pe subiect, potrivit News.ro.

Săptămâna trecută premierul a declarat despre pensiile speciale că până la 1 noiembrie trebuie să avem tot procesul parlamentar închis, cu tot cu decizia CCR. „Dacă nu închidem acest jalon, vom depune fără închiderea jalonului iar România va pierde 1,4 miliarde de euro”, a mai arătat şeful Executivului.

În prima jumătate a anului 2023, dintr-un total de 49 de jaloane propuse de guvern, 30 se aflau în întârziere. Pe lângă Legea Pensiilor care nu are încă o soluționare clară se află pe lista amânărilor și noua Lege a Salarizării. La acestea se adaugă modificarea Codului Fiscal și noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

Monitor PNRR subliniază însă în ultimul său buletin informativ că acestea sunt însă doar 4 jaloane din cele 30 pe care Guvernul le-a ratat în 2023. Dincolo de cele 4 enumerate mai sus, 60 de instituții de sănătate publică (direcțiile de sănătate publică, institutele de sănătate publică, Agenția Națională a Medicamentului, Școala Națională de Sănătate Publică și Management și Ministerul Sănătății) trebuiau digitalizate, în urma unor contracte semnate de Ministerul Sănătății. Tot Ministerul Sănătății ar fi trebuit să achiziționeze și doteze cu aparatură 10 unități medicale pentru screeningul de cancer mamar și cancer de col uterin. Caravanele medicale ar fi urmat să fie folosite în zone cu acces limitat la servicii medicale specializate.

Pe lângă acestea, 3.000 de cabinete ale medicilor de familie ar fi trebuit să semneze contractele pentru a fi dotate sau renovate și 1.000 de școli ar fi trebuit să semneze contractele pentru a primi granturi pentru combaterea abandonului școlar.

Ultima încasare și viitorul incert al următoarelor cereri de plată

Cele 49 de jaloane din prima jumătate a anului 2023 sunt legate de Cererea de Plată numărul 4, pe care ar fi trebuit, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană prin Aranjamentele Operaționale, să o depunem la toamnă. Jaloane întârziate, de care depind cererile trei și patru și care analiștii economici susțin că sunt șanse mici să aibă loc la timp se referă la:

• Intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici (Legea privind salarizarea unitară) – termen T2 2023;
• Publicarea tabloului de bord de monitorizare cu obiective financiare și nefinanciare și indicatori de performanță pentru toate categoriile de societăți publice (inclusiv din sectoare-cheie precum transporturile, energia, utilitățile publice) – termen T2 2023;
• Punerea în funcțiune a platformei de date digitale urbane interoperabile (componentă a Observatorului teritorial)- termen T2 2023;
• Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – termen T1 2023;
• Implementarea unui plan de măsuri de reformare a guvernanței în Educație – termen T1 2023.

Oficial, ministrul Marcel Boloș declara în vară că dintre cele 79 de jaloane aferente cererii trei de plată mai sunt de îndeplinit 15, iar dintre cele 49 aferente cererii patru de plată mai sunt de atins 36, arată cursdeguvernare.ro.

Comisia Europeană a plătit pe 29 septembrie a doua cerere de plată a României, de 2,76 miliarde euro, sub formă de granturi și împrumuturi.

"Plata de vineri, în valoare de 2,76 miliarde de euro, în granturi şi împrumuturi, a fost posibilă în urma îndeplinirii de către România a celor 49 de jaloane şi obiective legate de a doua tranşă. Ele acoperă reforme cheie în domenii cum ar fi tranziţia verde şi digitală - adoptarea legii privind decarbonizarea şi intrarea în vigoare a legii privind serviciile de cloud utilizate în sectorul public", precizează Comisia Europeană.

Cu toate acestea, Guvernul își asumase termen luna iunie pentru depunerea Cererii de plată numărul 3, care include și jalonul care se referă la reforma pensiilor speciale în legătură cu care Comisia Europeană și-a exprimat o poziție fermă. La acest obstacol se adaugă 15 jaloane care sunt în continuare neîndeplinite din totalul de 79 atașate acestei cereri de plată.

Cererea de Plată numărul 3 nu poate fi depusă până la modificarea PNRR, care se înscrie tot la capitolul întârzieri (termenul de aprilie 2023 este deja depășit cu 3 luni):

– introducerea componentei REPOWEREU (1,4 miliarde de euro)

– ajustarea sumei aferente granturilor (2 miliarde de euro).

Conform MonitorPNRR, ghidul Comisiei pentru ajustarea planurilor de reziliență menționează că modificările trebuie trimise într-o formă agreată la nivel tehnic, cel mai târziu în luna august, altfel Comisia nu garantează că va putea face vreo plată până la sfârșitul anului acesta, mai ales în condițiile în care propunerile trimise informal până acum au respinse de către serviciile tehnice ale Comisiei.

Problema cea mai mare care pare să se contureze din ce în ce mai mult este aceea că în acest an nu vom mai putea încasa nici un euro din tranșele PNRR, spun economiștii, singurii bani primiți fiind această plata parțială de vineri, aferentă jaloanelor anului 2022.

Riscurile pentru România dacă nu va realiza la timp reformele PNRR

Conform unui interviu acordat EuroNews România, europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan a declarat că pe durata celor șase ani, din 2021 în 2026, România are de îndeplinit aproximativ 500 de ținte și jaloane legate de reforme. Este foarte mult. Este la fel și pentru celelalte state UE.

”În cazul în care un stat nu poate să îndeplinească o reformă la timp sau preferă să o amâne, Comisia Europeană a inventat un mecanism al plăților parțiale. Dacă o reformă nu este făcută până la data agreată cu Comisia Europeană, suma ce se cuvine a fi plătită în contul acelei reforme este blocată pe o perioadă de șase luni, o perioadă de grație pentru îndeplinirea acelei reforme, a acelui jalon sau ținte.

Dacă nu îndeplinim o reformă, nu va fi blocată o tranșă completă, ci va fi blocată o parte din tranșa respectă pe o durată de șase luni de zile și trebuie să îndeplinim reforma în șase luni de zile. Dacă nu o îndeplinim, atunci suma aferentă este pierdută. Sper să nu se întâmple acest lucru”, a concluzionat Siegfried Mureșan.

Ce a punctat ferm europarlamentarul și ce amintesc analiștii este că banii din PNRR intră doar atunci când România îndeplinește reformele, iar până la 31 decembrie 2026, toate investițiile finanțate din PNRR trebuie să fie finalizate. Riscul foarte grav în caz contrar ar fi ca România să piardă bani, mai ales având în vedere domeniile extraordinar de diferite și filierele complexe la nivelul cărora reformele amânate au pierdut deja avânt în calendarele de implementare.

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...