Ambițiile PSD-PNL riscă să dea cu piciorul miliardelor din PNRR. Principalele vulnerabilități din legile scoase de coaliției

Mai multe obiective setate de către Comisia Europeană pentru România riscă să fie aruncate în aer, punând în pericol astfel tranșele de bani din Planul Național de Reziliență și Redresare. Mai mult, miercuri, 15 februarie, a expirat termenul limită în care țara noastră trebuia să primească ce-a de-a doua tranșă de bani.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Marcel Boloș a recunoscut miercuri că a expirat termenul de 60 de zile pentru plata celei de-a doua tranșe de bani, în valoare de peste 3 miliarde de euro. Totuși, acesta a explicat că termenul poate fi prelungit și că România poate îndeplini jaloanele necesare pentru a primi banii europeni.

”Suntem în perioada în care transmitem informațiile aferente, documentele suplimentare cerute de Comisia Europeană. Vom primi și tura a doua de clarificări, e un proces normal. Pe 15 februarie a expirat termenul de 60 de zile prevăzut de Regulamentul PNRR, dar de comun acord cu Comisia Europeană putem prelungi termenul de plată, cum s-a întâmplat și la cererea 1 de plată. Depinde de cum consideră comisia că am îndeplinit țintele. Poate să dureze încă 30 de zile”, a declarat Marcel Boloș într-o intervenție la Digi24.

Lege făcută terci

Comisia Europeană ar fi trimis la jumătatea lunii ianuarie o scrisoare către guvernul de la București în care avertizează cu privire la două mari restanțe pe care executivul nostru trebuie să le îndeplinească pentru a primi ce-a de-a doua tranșă de bani. Mai exact, conform unor surse citate de G4Media, oficialii europeni sunt nemulțumiți cu progresul decarbonizării (problema închiderii minelor de cărbune) și legea avertizorului de integritate.

Aceasta din urmă a trecut pe repede-înainte la jumătatea anului trecut, deși mai mulți experți juridici avertizau că țara noastră riscă să intre în procedură de infringement din cauza unor amendamente scrise prost. Tot atunci, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă Radu Nicolae preciza că legea în forma în care a fost adoptată va crea probleme majore României în raport cu Comisia Europeană precum și în privința implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„În seara asta, după 5 ore de dezbateri aprinse, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a adoptat un raport pozitiv cu amendamente pentru proiectul de lege privind protecția avertizorilor în interes public. Amendamentele adoptate sunt, in mare parte, nepotrivite, descurajează avertizarea în interes public și nesocotesc Directiva europeană. Urmează infringement! Deși reprezentanții Ministerului Justiției au repetat în continuu că adoptarea amendamentelor aruncă în aer jaloanele din PNRR și că textul legii a fost negociat la nivelul Comisiei Europene, coaliția de guvernare a mers înainte cu adoptarea de amendamente contrare Directivei. ”, a subliniat Radu Nicolae.

Problemele principale

Avertizorii reclamă că legea adoptată de Parlament a eliminat raportarea anonimă, deși anonimatul este o măsură efectivă de protecție pentru avertizori. Astfel, accentul va cădea în continuare pe avertizor și nu pe actul de avertizare, iar în practică, în loc să fie cercetate conținutul sesizărilor și încălcările legii, vor fi cercetați avertizorii, reputația, motivația și persoana acestora.

Avertizorii de integritate sunt sunt astfel descurajați din start să raporteze încălcările legii, știind că majoritatea celor care au raportat până în prezent au fost persecutați în instituțiile din care fac parte. Mai mult, raportarea anonimă reprezenta o practică eficientă și în sectorul privat, practică prin care erau prevenite riscuri operaționale și reputaționale.

În al doilea rând, legea adoptată de Parlament îngrădește posibilitatea de divulgare publică a cazurilor de încălcare a legii, dincolo de prevederile Directivei europene în materie, și sub standardele deja stabilite prin Legea nr. 571/2004. Pentru a putea divulga public încălcările legii, avertizorii de integritate trebuie să aștepte minim 3 luni de la data la care au raportat atât pe canalul intern (în cadrul instituției din care fac parte), cât și pe canalul extern (către alte instituții ale statului sau Agenției Naționale de Integritate).

Probleme și cu a treia tranșă

Reprezentanța Comisiei Europene în România a reacționat miercuri și a venit cu mai multe clarificări privind cererile de plată din PNRR făcute de către autoritățile de la București. Oficialii europeni au subliniat că nu a fost amânată încasarea celei de-a doua tranșe, însă cererea României se află încă în evaluările Comisiei Europene care verifică dacă au fost respectate cerințele de la Bruxelles. Mai mult, reprezentanții europeni subliniază că reforma pensiilor speciale nu face parte din ce-a de-a doua cerere de plată și că va fi cuprinsă în următoarea.

„Pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene”, mai transmit oficialii, aluzie la modul în care unii politicieni au încercat să paseze responsabilitatea către Bruxelles. Totuși, pentru a primi banii din PNRR România trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care țara noastră s-a angajat, mai afirmă CE.

„Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, mai spune sursa citată.

România nici nu a primit a doua tranșă de bani din PNRR și riscă deja și pe a treia din cauza proiectului de lege (criticat inclusiv de liberali) pentru desființarea pensiilor speciale.

Pensiile speciale vs. banii europeni

Actualul proiect de lege privind desființarea pensiilor speciale se află în haos. După ce reprezentanții Puterii vorbeau despre urgentarea proiectului, dezbaterea proiectului a fost amânată la începutul sesiunii din februarie cu 45 de zile. Luni, 13 februarie, senatorii au decis să prelungească amânarea la 60 de zile, în condițiile în care conform calendarului reforma din acest domeniu trebuia rezolvată până în decembrie anul trecut. Săptămâna trecută Marcel Boloș sublinia că eliminarea pensiilor speciale reprezintă unul dintre cele mai importante obiective pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a nu rămâne fără fondurile din PNRR, reprezentând un jalon de tip „red line”

„Noi când am obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență am obținut-o cu două condiții: prima este cea a măsurilor de decarbonizare și al doilea pilon este cel al pensiilor. Deci, din acest punct de vedere, este foarte multă responsabilitate și în decizia pe care o va adopta Parlamentul pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit și este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană și nu se va sfii să ne critice Comisia dacă jalonul nu este dus la bun sfârșit”, a afirmat Boloș, într-un interviu la începutul anului pentru Europa FM.

Legea are șanse mari să pice la CCR

Din inițiativa trimisă către Parlament lipsesc mai multe detalii esențiale, cum ar fi calculul impactului economic al acestui proiect de lege. Consiliul Legislativ a atras deja atenția că din categoriile de pensii speciale discutate, doar cele ale magistraților vor fi recalculate, ceea ce poate reprezenta o discriminare. Din acest motiv, sunt șanse bune ca proiectul să pice la CCR, la fel cum s-a întâmplat și cu alte inițiative asemănătoare.

Legea, care a fost scrisă de ministrul PSD al Muncii Marius Budăi a fost intens criticată de mai mulți liberali care au ieșit la rampă.

”Astfel de reforme sunt la Ministerul Muncii. Eu tot îl văd la televizor pe domnul ministru al Muncii, dar el trebuia în decembrie să fi finalizat reforma pensiilor speciale, care are nevoie de o dezbatere publică. Reforma salarizării, care la fel, este foarte importantă, salarizarea bugetară. Mai avem reforma Pilonului II de pensii, pentru a prezenta sustenabilitatea pensiilor din acest pilon. Sunt trei direcții mari. Noi am finalizat protecția avertizorului (de integritate-n.r.) de către Parlamentul României, a fost întoarsă de președinte, să zicem că acolo vom atinge acest jalon”, a declarat europarlamentarul Gheorghe Falcă, într-un interviu la RFI.

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...