PNNR- mărul discordiei. Procentul pentru Fondul de Pensii a mai ramas. Ce se întâmplă cu restul?

Luni, 31 Ianuarie 2022, ora 09:37 3566 citiri

După nici două luni de guvernare a coaliției formată pentru a nu provoca alegeri anticipate, care, pe lângă costurile generate de campania electorală, însemna și prăbușirea indicatorilor de țară, cu consecințe pe termen lung a nivelului dobânzilor la care s-ar fi putut realiza rostogolirea datoriilor, principala problemă care dezbină în prezent partidele principale ale coaliției este dată de situația procentului din PNNR pentru fondul de pensii.

Declarațiile săptămânii trecute, poate amplificate și de mass media, se învârt în jurul problemei ridicată de Ministrul Muncii - dl. Marius Budăi susține că va merge la Bruxelles să renegocieze procentul alocat pentru pensii.

Reprezentanții PNL, care, după doi ani în care au avut toate pârghiile să se aplece asupra problemei pensionarilor, s-au trezit acum, când văd că partenerii lor câștigă electoral cu măsurile luate pentru această categorie, urgisită de economia de piață prost administrată, prin măsuri lipsite de coerentă, fără a avea studii de impact realizate, fără fundamentare de profit și pierderi, cu singură strategie (în glumă) - mărește, mărește, că până la urmă, tot rămâne ceva, și încearcă să recupereze teren, cu argumente prin care au ajuns la scorul actual din sondaje.

"Atunci când am negociat PNRR-ul, aceasta este formă finală, toată lumea s-a uitat acolo şi au fost de acord cu toţii, am semnat o formă finală a PNRR, şi am spus că nu vom reveni asupra lui. Şi atunci când am făcut această coaliţie, am intrat în coaliţie, am spus că nu vom reveni asupra PNRR, pentru că asta înseamnă să reiei toată procedura de negociere a PNRR, asta înseamnă că aruncăm la coş 30 de miliarde de euro”, a spus Florin Cîţu.

”Nu voi permite niciodată aşa ceva. PNRR-ul a fost negociat foarte bine, a fost printre cele mai bune rezultate, şi aţi văzut şi calificativele pe care le-a primit acest PNRR. Nu, PNL rămâne concentrat pe reforme mari, reforme care să împingă România în viitor, nu pe dispute foarte mici, pe teme mici, declaraţii belicoase în spaţiul public”, a mai afirmat preşedintele PNL.

Înțelegeți unde ne situăm? Înțelegeți că oamenii care ne conduc, au preferat, în loc să găsească cai să crească gradul de colectare de 27%, măcar la 35%, să aibă în vedere indicatori macroeconomici, care sunt importanți statistic, dar care nu au relevanță în starea națiunii pe care o conduc.

”Piața liberă nu există”

Reformele, clamate în cei doi ani de guvernare, ale fostei coaliții PNL-USR, au avut drept consecință ce s-a întâmplat pe piață energiei din noiembrie, anul trecut.

Dl. Piperea a comentat situația din energie - citez: “Piața liberă nu există în domeniul acesta din două puncte de vedere în primul rând este vorba despre monopol dar este monopol mult mai grav decât orice fel de monopol. Adică tu nu ai cum să nu te aprovizionezi cu energie și cu gaze de la acești monopoliști. Asta este unu la mână.

În al doilea rând, noi nu vorbim aici despre o marfă că oricare altă. Nu vorbim de concurență dar nici de o marfă că oricare altă. Este vorba despre bunuri și servicii care sunt de strictă necesitate și pentru asta nu există piață liberă, există prețuri reglementate, de aceea avem o Autoritate Națională pentru Reglementare în domeniul energiei electrice pentru că și în general, al energiei, nu numai electrice pentru că printre altele, atribuțiile acestei instituții care nu știu ce justificare legală și constituțională mai are astăzi, când vorbim despre liberalizare totală. Printre altele are că atribuție să stabilească niște prețuri reglementate, cu niște profituri care nu depășesc niște procente.", a explicat avocatul.

Piață liberalizată de energie - altfel nu vin investitorii? ...

Până în 2026 dl. Cîţu vrea să asigure independența energetică a României (cum și cu cine, vedem noi). Declarația o face acum, că Președinte al Senatului și al PNL.

Din 57 mld Euro în 2018-2021, cât s-a luat cu împrumut de pe piețe internaționale, de ce nu s-a reglat legea offshore și să fi alocat sume pentru investiția în platforma marină cumpărată de Romgaz de la Exxon, tot independență energetică înseamnă. Ce reforme s-au realizat, unde s-au dus împrumuturile pentru care trebuie să plătim dobânzi de miliarde de Euro anual, că eu tot întreb, dar n-am reușit să găsesc vreun răspuns.

Fostul premier a publicat un grafic referitor la evoluția procentului pensiilor în PIB în ultimii 6 ani, din care reiese că, în guvernările PSD, acest procent nu a crescut.

“Florin Cîţu a mai subliniat că PNL este interesat de reforma pensiilor, toate pensiile să fie trecute pe sistemul de contributivitate şi să fie sustenabile, să nu avem probleme în 2030 de plata pensiilor” - declarație de săptămâna trecută.

”Ne interesează reforma salarizării, toate veniturile din sistemul bugetar să fie legate de performanţă”, a mai declarat fostul premier Cîţu.

Din graficul expus de domnia sa, se vede că procentele din PIB sunt între 6.61% și 7.72% (2020), fără să fie menționat dacă graficul cuprinde toate pensiile ca în PNNR. Și că să pună capac acestei probleme, ne spune că după 2030, dacă nu se face reforma sistemului de alocare a pensiilor, acestea n-or să mai poată fi plătite, pentru că ies la pensie așa-zișii “decreței”, cca 1.600.000 de salariați. Ciudat moment să reaminteşti acest detaliu, pe care nu știu dacă l-a împărtășit și colegei domniei sale, d-na Raluca Turcan, când, fiind Ministru al Muncii în guvernul său, era scufundată în digitalizarea dosarelor de pensii, căci poate domnia sa ar fi rezolvat problema încă de acum 14 luni. Dar, dacă nu i s-a spus…

Dl Ghinea, ofensat că este menționat permanent de cei de la PSD, declara, tot săptămâna trecută:

„Acest procent de 9.4 la sută este mult peste ceea ce noi cheltuim în mod real. Aici se gripează dl Budăi, că nu are argumente. Ce argumente, să spui că nu-ți convine 9.4%? Când tu n-ai dat nici măcar de 9%, vor râde efectiv oamenii ăia de la Comisie, că sunt niște oameni care se uită pe cifre.

Oamenii ăia știu, aia știau mai bine decât noi cât cheltuim la pensii și cât sunt pensiile speciale, apropos. Și asta e altă chestie… pensiile speciale sunt plătite prin diverse bugete, e foarte greu să le calculezi. Este un serios semnal de alarmă pe care îl trag, se poate bloca PNRR din cauza pensiilor speciale!”

Din declaraţiie de mai sus, încerc să trag câteva concluzii:

1. Duplicitate în afirmații. Acum se cere calcularea pensiilor numai pe contributivitate, dar fără să facă nimic doi ani pt. pensiile speciale, să reglementeze problema indemnizațiilor celor din cooperație și agricultură care s-au transformat în pensii, plătite tot din Fondul de Pensii, fără ca vreo contribuție să fie vărsată (sau poate nu știu eu, dacă a fost colectată). În 2020, deși au declarat public că au fost alocate resursele pentru respectarea legii 127/1991, la asumarea răspunderii pe Proiectul de Buget din 2020, în Parlament, dl. Ludovic Orban, Prim Ministru, cu d-na Violetă Alexandru, Ministru Muncii și cu dl. Florin Cîțu, Ministrul Finanțelor, nu majorează pensiile, conform Legii 127/2019 (numai 14%, că atât s-a putut colecta…) și apoi, urmașii dânșilor din 2021, spun că nu s-a atins niciodată nivelul de 9.4. De ce, dacă au avut dorința ca pensiile să fie plătite numai pe contributivitate, au introdus în bugetul de pensii toate formele de pensii care nu au avut contribuții la Fondul de pensii. Și astea în majoritate, s-au făcut în perioada 2008-2011. Plus pensiile speciale de după, care, probabil că, dacă nimeni nu-și mai asumă paternitatea, nu știu pe cine să dea vina. Și uite așa, rămân în vigoare.

2. Nu dl Ghinea este de vină pentru procentul de 9.4%. Acum încearcă să se martirizeze în conflictul cu dl. Marius Budai, dar trebuia să se informeze despre istoricul acestui Buget de Pensii, că nu trebuia să introducă în procentul din PNNR (probabil impus de partenerii săi europeni, fără să aibă argumente să-i contrazică) și pensiile speciale și indemnizațiile de tot felul, plătite pentru cei care nu au lucrat într-un sistem care să le dea dreptul la o pensie după încheierea activității. Aici are partea sa de responsabilitate. A fost demnitar al Guvernului României, trimis să negocieze cu Comisia Europeană un ditamai PNNR, nu să vină cu un document numai semnat de domnia sa.

Ce vină are Ghinea?

Vina cea mai mare a d-lui Ghinea este că nu a cerut și nu a primit de la nici o autoritate cu competențe în materie, limitări de alocări în PIB, în special pentru problema pensionarilor. Să nu spună că din cauza că Legea 127 era pusă în așteptare, nu putea să ia în calcul, măcar cu titlu de informare, trendul către care s-ar putea duce fondul de pensii (un vis, ca orice vis, n-a ținut decât o iarnă), că nu-l punea nimeni să și dea banii din prevederile legii.

3. Respectul națiunilor civilizate față de seniorii lor se vede și în alocările din Bugetul de stat pentru fondurile de pensii. Speranțele românilor cu intrarea în UE, în afară de o corectă și civilizată viață activă, ca membri cu drepturi depline, s-au legat și de nivelul de trai al populației UE, de gradul de modernizare al societăților componente, nu numai de cedarea resurselor și bogățiilor subsolului țării noastre, nu numai de vânzarea activelor băncilor de stat, ca apoi să ne fie date credite cu dobânzi care în țară de origine, dacă încercau să le ofere, intrau în faliment rapid, de cedarea activelor la companiile de utilități, cu cel mai important asset – clienții – și acum ne minunăm că au crescut așa mult prețurile.

Da, pentru că au avut grijă, cei care au făcut aceste lucruri, să nu lase statului nici o posibilitate de retaliere, în situația în care politică partenerilor europeni nu corespundea cu interesele naționale românești. Și n-au fost din afară cei care au făcut asta, nu, ci din cei votați de noi în alegeri, de fiecare dată cu speranța că vor face ceva și pentru marea parte a populației care, încet, încet, lasă toate speranțele afară… din țară.

Având în vedere speranța de viață din România, tristă și fără șanse de majorare- sistem sanitar “nereformat” (oare cine trebuia să se ocupe? -în afară de PSD, care știm că e vinovatul de serviciu), marginalizarea ostentativă a persoanelor din această categorie - nu cred că ar fi fost peste puterile finanțelor țării, că ultimii ani din existența pământeana a semenilor noștri, să fie demnă și civilizată. Și, am mai spus-o de câteva ori, nu trebuie să inventăm nimic nou, doar să aplicăm ce au făcut alte state cu democrație consolidată și economie solidă, pe care să le luăm că model. Acolo putem vedea cât se alocă real, din bugetul lunar al unei familii pentru utilități, pentru medicamente, sănătate, social, investiții, etc. Și între timp să facem ca mirobolantă colectare la bugetul de stat să fie tot mai mare (dacă nu se poate cu “de-ai noștri” să aducem alte națiuni, Bulgaria a făcut așa în anii ’90 cu vămile, dar pe aceia trebuie să-i plătim mai mult ca pe cei locali). De scanere pentru TIR-uri ...

De ce, când a avut Ministerul de Finanțe în mâna, dl. Florin Cîțu nu a tocat, zilnic dacă trebuia, ANAF să mărească colectarea de la 27-29% din PIB, pentru care, normal, ne-a bătut obrazul partenerul european al d-lui Ghinea, care i-o fi impus, probabil, acel 9.4% din PIB.

Și acum dl. Cîțu se mândrește cu PNNR, că a fost negociat bine, că s-au primit felicitări pentru el, că sunt zeci de miliarde (uitând să spună că, mai deunăzi s-au mai redus cu cca 2 mld Euro procentul de granturi, din cauza negocierii de “succes” făcută de reprezentanții noștri, pentru că, ce să vezi, anul trecut am avut o creștere a PIB de 6.7%-7%, mult mai mare față de cât era estimat în PNNR. Și, partenerii, vigilenți, au și aplicat reducerea proporțională – din 14 mld mai sunt 12 mld. granturi. Slavă domnului că la împrumuturi n-a scăzut nimic).

Nici eu nu cred că trebuie s-o luăm pieziș, să facem din articolele PNNR un motiv de confruntare cu Comisia Europeană. Dar nu am auzit nici o opinie oficială, nici un răspuns la vreo interpelare a europarlamentarilor noștri, deși problema asta are vreo 2 luni de când consumă orgolii nemăsurate și interese disimulate. Poate, pentru domniile lor, problema pensionarilor este prea măruntă - citat din declarația d-lui Cîțu, care se preocupă de probleme mult mai mari, cum afirma săptămâna trecută (e surprinzător câte declarații poate face acum pe teme de care a răspuns în funcțiile anterioare din guvern) – poate nu noi i-am ținut pe dumnealor la școală, în facultăți, le-am asigurat sistemul de sănătate, așa cum a fost el, dar oricum mai bun decât cel de acum, poate nu noi i-am votat în pozițiile în care sunt acum.

Am văzut ce s-a întâmplat în 2020 la alegeri. Sunt tare curios dacă PNL, deja la putere, ar fi declarat în campania electorală că nu va respectă Legea 127/2019, argumentând, atunci, că nu sunt bani, că deficitul nu-i lasă, că lumina din colțul biroului e în spectrul violet și orice alt motiv absurd, numai cel adevărat nu (cel pe care cred eu că e cel adevărat).

Acesta este acela că nu a fost nimeni dispus să ridice pe o poziție superioară din lista priorităților, o problema delicată ca cea a pensiilor, știind ce umpluturi s-au făcut în anii trecuți, ca să evite conflicte sociale, neavând curajul și determinarea să reglementeze pensiile speciale (am spus totdeauna, că pentru magistrați era firesc să li se aloce un salariu care să-i pună la adăpost de tentații, dar la ce nivel s-a ajuns, acum și cu pensiile, cu tot regretul, e o altă lume).

Și mai sunt curios ce o să se întâmplă în 2023, când aplicarea legii 127/2019 va trebui pusă în drepturi, căci după cum văd, nimeni nu este dispus să propună o modificare a metodologiei de calcul a pensiilor - cu punctul de pensie sau alt mod de calcul- căci mirobolantul PNNR, adulat și aplaudat de “toată lumea”, nu specifică care este aceea? Că nu s-a știut nimic de el până nu a fost publicat- se prevede că o nouă lege a pensiilor va fi elaborată - s-au alocat bani pentru consultanță internațională (?!!!) – atunci să vedeți cum cei de acum, cu gânduri mari la problemele grave ale țării, atunci, în 2023, se vor apleca subit spre această problema, zicând că, permanent ei s-au preocupat de soarta seniorilor. De ce? Pentru că din păcate, această categorie reprezintă acum mai mult de 30% din electoratul local, câți am mai rămas. Și care au și un simt civic civilizat.

N-ar fi mai simplu acum, când, așa cum este această coaliție, să reconsidere situația acestei categorii de populație, să repună în vigoare Legea 127/2019, efortul bugetar putând fi asigurat prin creșterea gradului de colectare al veniturilor la Bugetul de Stat. Și după asta, să lanseze proceduri pentru respectarea oricărei prevederi din PNNR, fără teama că se va opune cineva dacă va fi o lege mai bună. Majoritate în Parlament există și pentru schimbarea legilor organice, ce necesită chiar și 2/3 din voturi, timpul - armă cu 2 tăișuri, folosită de PNL, cu asiduitate demnă de o cauza mai bună – nu este în favoarea celor care nu rezolva această problema. E de ajuns să va uitați la sondaje și să vedeți, domnilor de la putere, pe cine ridicați în sondaje, prin inactivitatea dumneavoastră, prin tergiversările politicianiste cu care credeți că puteți adormi vigilența celor deja amorțiți de tăvălugul scumpirilor şi inflaţiei din acest an.

Și tot “timpul”, este ceva ce pensionarii îl au foarte limitat – nu din cauza lor, asta spune statistică națională și cea europeană (căci INS este acum subordonat direct EUROSTAT), media de vârstă la noi fiind 72.5 ani la bărbați și 78 ani la femei -INS aprilie 2021.

Să spui unui pensionar că vei “digitaliza” în doi ani dosarele de pensii, după care vei începe recalcularea pensiilor, cum au făcut unii fruntași liberali, e greu de acceptat pentru restul de ani, puțini, rămași. Pentru o parte dintre ei, doi ani reprezintă finalul.

Și acum, pentru că nici cei de la PSD n-au luat atitudine când calendarul propus de ei și votat de “toată lumea” (probabil aceea care a aprobat și PNNR) pentru aplicarea Legii 127/2019 n-a fost implementat, deși era lege publicată în Monitorul Oficial, așteptăm să vedem seriozitatea și determinarea lor, acum pusă la îndoială de opozanți (sau parteneri, greu de spus). Cele 120 de zile cerute de d-l Marius Budăi, se vor consuma. Va fi un examen determinant pentru cei care încă speră la un trai decent, pe baza muncii lor, pentru care au cotizat cel puțin 30 sau 35 de ani- fiecare după gen- decontarea acestei decizii fiind element hotărâtor peste doi ani, la parlamentarele din 2024. Și nu uitați, la parlamentare, fiecare este pe cont propriu, nu în coaliție.

Extremismul din politică se hrănește cu indeciziile guvernanților, cu injustețea lor și cu sărăcia care cuprinde aproape jumătate din forța de muncă activa, din lipsa măsurilor de compensare pentru perioada nefastă traversată și a deciziilor neinspirate în liberalizarea pieței de energie.

Vocația europeană a națiunii noastre este în joc cu acest capitol sensibil- pensionarii - care dacă va fi rezolvat civilizat, va da un semnal puternic că știm să ne prețuim semenii și că suntem o națiune în care poți avea încredere.

Dând motive extremismului să crească, putem să facem o groază de PNNR-uri, pline de “succes -uri”, n-o să mai avem cu cine colabora…

Și atunci, va fi prea târziu să dăm vină unii pe alții, ca acum.

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic București, în prezent pensionar

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News