Viitorul Parlament al Romaniei va fi lipsit de voci progresiste si va putea aluneca periculos spre iliberalism: "Speranta este ca societatea sa fie oarecum vaccinata"

Cu un PNL aflat intr-un viraj accelerat catre valorile ultra-conservatoare si o alianta USR-PLUS care vine tare din urma pe aceeasi directie, ambele partide si-au scos de pe listele pentru viitorul Parlament vocile cele mai progresiste, incercand parca sa ajunga din urma un PSD conservator-nationalist.

Astfel, intr-un climat economic instabil si cu un context similar Ungariei sau Poloniei, pericolul unor derapaje spre iliberalism reapare puternic in Romania urmatorilor ani.

La doi ani dupa ce Romania, prin respingerea clara a refendumului pentru familia traditionala, parea ca refuza modelul unor tari precum Polonia sau Ungaria, promotoarele iliberalismului in Europa, tara noastra se pregateste sa aleaga un nou Parlament din care insa nu vor mai face parte deputatii si senatorii de orientare progresista. Asta dupa ce, fiecare din cele trei mari partide, din motive diverse, a decis eliminarea de pe lista sau plasarea pe locuri neeligibile a acestor oameni.

Vocile din societatea civila dar si comentatorii politici atrag atentia asupra consecintelor acestui proces, nu doar in conditiile unei viitoare crize economice, dar si prin faptul ca Romania este repetenta la multe probleme de natura sociala: violenta asupra femeilor, discriminarea minoritatilor sexuale, poluarea, educatia sexuala in scoli sau inegalitatea economica. Lucrurile sunt cu atat mai serioase, in opinia acestora, cu cat aceste partide par sa mizeze in continuare pe un numar important de parlamentari apropiati de valorile ultra-conservatoare.

Daca deputatii independenti Oana Bizgan sau Adrian Dohotaru, fara sprijinul unui partid, au ales sa nu mai candideze pentru un nou mandat, PNL-ul, de unde nume importante precum Adriana Saftoiu sau Ovidiu Raetchi nu se mai regasesc pe liste, a decis plasarea pe prima pozitie pentru Camera Deputatilor la Ilfov a lui Daniel Andrei Gheorghe, deputat care in acest mandat s-a remarcat pentru lupta impotriva studiilor de gen si a ONG-urilor internationale ce vor sa schimbe "mentalitatea si matricea culturala a poporului roman".

O dinamica similara a putut fi observata si la USR-PLUS, care printr-un proces de vot intern, criticat dur de vocile independente, si-a cimentat orientarea de centru-dreapta prin indepartarea de pe listele de candidati a unor nume precum Mihai Gotiu, Florina Presada, Vlad Alexandrescu sau Cristina Iurisniti. In schimb, dupa cum relata presa luna trecuta, capul de lista pentru Camera Deputatilor la Dolj din partea USR-PLUS, Cezar Dragotescu, se remarca in discutiile interne ale partidului printr-o serie de atitudini rasiste, xenofobe si homofobe. La PSD, partidul care in perioada Liviu Dragnea a sustinut deschis referendumul pentru familia traditionala, unul din putinele nume progresiste, Florin Manole, a ajuns pe un loc zece la Camera Deputatilor in Bucuresti. Locul este neeligibil, Manole avand ceva sanse se reintre in Parlament in urma unei redistribuiri favorabile a voturilor.

Un regres al democratiei traditionale europene

Daca ultimele zile ne-au aratat drumul ales de Polonia si Ungaria, prima confruntandu-se cu proteste in masa in urma interzicerii avortului iar Viktor Orban pare a-si continua razboiul cu statul de drept si presa independenta, sociologul Gelu Duminica este de parere ca ceea ce vedem si in Romania este doar parte a unui regres al democratiei traditionale, un regres accentuat de vremurile de criza.

"Din pacate astfel de oameni cu acest tip de tendinte xenofobe au existat in toate parlamentele. In Germania, in anumite parlamente regionale, partidul nazist a reintrat, a fost ales. Avem partide de extrema dreapta in Austria, Portugalia sau Italia. Din pacate nu cred ca e vorba doar de o chestiune romaneasca, ci de un regres al democratiei traditionale europene. Asta desi este nevoie de o schimbare in discursul politic, ajustat la nevoile societatilor de secol XXI.

Cred ca modul de a face politica este mult mai conservator decat societatea, societatea s-a schimbat mult mai mult decat politicienii. In plus ne confruntam cu o perioada de criza, iar in momentul in care nu poti sa promovezi masuri de bunastare, promovezi frici. Intotdeauna politicienii populisti, extremisti vin sa propuna mai degraba antagonizare, sunt promovate frici, a unor mesaje dihotomice, noi versus ei. Din pacate nu e nimic nou pentru contextul in care ne aflam. Faptul ca foarte multi politicieni romani fac inca apel la valorile conservator-traditional, ca sa le numim asa, nu este neaparat un lucru care sa ne sperie, atata timp cat valorile partidelor sunt puternice si inca se mai face apel la ele", a declarat profesorul Gelu Duminica.

Partidele mari au renuntat la parlamentarii progresisti

Insa vocile importante din societatea civila sustin ca tocmai aceasta disparitie a parlamentarilor progresisti de pe listele partidelor vine intr-un context in care toate cele trei mari partide migreaza spre dreapta, mai mult sau mai putin spre neo-conservatorism, lasand in urma nu doar o parte a electoratului dar si o serie de probleme serioase ale societatii. Oana Balita, cadru universitar la Universitatea Bucuresti si SNSPA, este de parere ca in special in cazul PNL dar si al USR se poate observa aceasta migratie ideologica.

"Imi este limpede ca PNL a pierdut orice fel de lupta pentru liberalism. A migrat evident catre o zona conservatoare, o zona care are o relatie mult prea apropiata cu institutia Bisericii. Problema este ca in Romania oamenii au nevoie si de politici care sa combata fenomene precum violenta impotriva femeilor, de ce este nevoie si de reglementarea parteneriatului civil pentru orice fel de cuplu, iar in acest moment mi se pare ca suntem extrem de vulnerabili. Daca ne uitam la numele care nu vor mai face parte din noul Parlament, de exemplu Florina Presada, care a votat si semnat proiecte de lege din domeniul prevenirii si combaterii violentei, sau sanctionarea pornografiei razbunarii, la fel Adriana Saftoiu, care recent a trecut in Parlament o prevedere importanta ce permite politiei sa continue cercetarile in cazurile de violenta domestica chiar daca plangerea este retrasa. In conditiile in care avem date statistice ce ne arata ca in Romania exista astfel de fenomene, in conditiile in care am avut si parlamentari care au inteles sa se uite si la aceste probleme, este foarte greu de inteles cum acesti oameni nu-si mai gasesc loc pe listele electorale.

Este limpede ca aceste liste deriva mult mai putin din mirajul meritelor si al competentelor. Sa ne amintim de Vlad Alexandrescu care a atras atentia asupra nocivitatii proiectului de lege prin care studiile de gen sunt scoase in afara legii. Din pacate la USR-PLUS, unde niciunul dintre acestia nu se afla pe locuri eligibile, nu avem o reprezentare echilibrata a opiniilor progresiste pe actualele liste. Nu intotdeauna votul genereaza cel mai bun rezultat, e un instrument ce trebuie colaborat cu alte instrumente pentru a asigura o lista reprezentativa. La liberali la fel, lui Daniel Gheorghe i s-a oferit sansa unui al treilea mandat, pe cand unor oameni precum Adriana Saftoiu, sau Ovidiu Raetchi nu - aici e o eliminare evidenta dupa ce a afirmat ca vrea sa revitalizeze un pol de liberalism in cadrul PNL, sa ne gandim ca demersul lui nu a ramas nesanctionat in conditiile in care PNL a migrat vizibil inspre o zona eminamente conservatoare ce se bate cap in cap cu o societate democratica", a declarat Oana Baluta.

"In cazul PNL-ului treaba e mai veche, li se trage de la trecerea la Popularii europeni acum cativa ani, 2014 (sper sa nu gresesc), dar si de la ultimul congres din 2018, cand gruparea conservatoare din partid a castigat partida, practic marginalizand pe cei mai liberali (Saftoiu, Raetchi etc.). La USR, din punctul meu de vedere, a castigat gruparea super neoliberala, cu ceva accente pe drepturile omului si de aici marginalizarea progresistilor din partid. Ca orice alt partid, nu numai din Romania, si aici functioneaza gastile, nu e nimic nou si nici ilegal. Ma tem si ca la nivel de organizatie, parlamentarii progresisti nu au fost suficienti de activi si pragmatici, chiar daca au fost harnici si vizibili in Parlament. La PSD nu e nimic surprinzator. E un partid conservator-nationalist, cu ceva teme sociale, dar daca ne uitam in istoria sa de dupa 90, el nu a fost niciodata un partid progresist, deci nu putem avea asteptari", a explicat si Mihai Bumbes, presedintele organizatiei non-guvernamentale Militia Spirituala.

O clasa politica, sub nivelul asteptarilor cetatenilor

Reprezentantii ONG-urilor pentru drepturile omului sustin ca acest proces prin care vocile progresiste au disparut din Parlament ne duce si mai mult spre o clasa politica sub aspteptarile romanilor, unde valori precum diversitatea si egalitatea in drepturi nu vor constitui valori fundamentale.

"Clasa politica, inca o data, nu se ridica la nivelul asteptarilor romanilor. Cetatenii, care vor reprezentanti care sa lupte pentru diversitatea umana, egalitate in drepturi si o Romanie in care avem loc toti cu demnitate, vor fi sub-reprezentati de oferta electorala. Diverse partide, inclusiv cel din care fac parte, USR, se ascunzand in spatele unor mecanisme interne prin care candidatii sunt desemnati pe liste, uitand de unele valori exprimate in spatiul public. Astept ziua in care vom putea alege pe cine votam de pe lista unui partid politic", a declarat Adrian Coman, membru al Asociatiei Accept, si cel care a dat in judecata statul roman si a castigat la Curtea de Justitie a Uniunii Europene o decizie istorica unde Romania a fost condamnata pentru ca nu i-a recunoscut casatoria cu partenerul sau de acelasi sex.

Potrivit acestora multe din legislatiile necesare vor veni doar prin presiunea organismelor europene.

"E clar ca intr-adevar pe locurile eligibile nu se gasesc persoane precum Florina Presada sau Vlad Alexandrescu, pe cand personaje ca Daniel Gheorghe sau Ben-Oni Ardelean - da. Ne indreptam in mod evident spre un parlament mai conservator decat actualul si in mod clar sansele unei legislatii privind, de exemplu, parteneriatul civil sunt mai mici, insa asta nu inseamna ca noi nu vom continua sa incercam sa lucram cu noii parlamentari, pentru ca, in definitiv, rolul acestora este de a-i reprezenta pe toti cetatenii. Situatia cumva nu e foarte roza, insa trebuie subliniat ca in acest moment exista o serie de cazuri la CEDO, unde mai multe cupluri gay au dat in judecata statul roman pentru recunoasterea lor legala. Ceea ce inseamna ca indiferent de configuratia urmatorului parlament, este foarte probabil ca acesta sa trebuiasca sa adopte o lege a parteneriatului civil pentru ca CEDO o va cere", este de parere Vlad Viski, directorul Asociatiei Mozaiq.

Cat de rezistenta este societatea noastra in fata tentatiilor iliberale?

Sociologul Mircea Kivu este de parere ca riscul unei alunecari spre tot felul de iliberalisme este prezent in tara noastra, mai ales ca vorbim de un context similar cu Ungaria sau Polonia, speranta acestuia fiind ca societatea noastra, dupa un regim comunist mult mai dur, ar putea fi imuna la derapaje similare.

"Este un pericol, mai ales la USR am observat dinamica aceasta, ca parlamentari care, ca sa spun asa, au dat substanta actiunilor partidului in ultimii patru ani au disparut de pe liste sau, ma rog, sunt pe locuri neeligibile. Acest lucru ar putea, mai ales in masura in care aceasta tendinta ia amploare, sa avem un Parlament mult mai inclinat spre populism. Pericolul unor teme precum interzicerea avortului, atacul asupra educatiei sexuale in scoli sau alte masuri de acest tip, asa cum vedem in Polonia de exemplu, exista si la noi mai ales ca traim in acelasi spatiu geografic si geo-politic. Speranta mea este ca societatea romaneasca care a trecut printr-un regim comunist mult mai accentuat decat celelalte tari din estul Europei sa fie oarecum vaccinata fata de tendintele astea de iliberalism", este de parere sociologul Mircea Kivu.

Profesorul Cristian Pirvulescu este de parere ca aripa neo-conservatoare din PNL a fost incurajata in sustinerea referendumului pentru familia traditionala si de victoria lui Trump din 2016, in contextul in care aceste miscari ultra religioase isi au originea in Statele Unite. Speranta este ca noua administratie Biden sa tempereze avantul acestor miscari.

"Vorbim de un proces vizibil atat la USR cat si la PNL. Partidul Liberal, si mai ales neoprotestantii activi si militanti din acest partid, si stim ca PNL a semnat un acord cu Coalitia pentru Familie, nu a apreciat deloc campania impotriva referendumului pentru familie din 2018. Asta, in conditiile in care daca acel referendum ar fi reusit, Romania ar fi ajuns intr-o alta geografie politica. Ne-am fi aflat intr-o cu totul alta parte. Adica nimeni nu ne-ar mai fi garantat ca Iohannis ar fi castigat alegerile si tot ceea ce a urmat dupa aceea. Faptul ca o parte din PNL a achesat la acest lucru este foarte grav. Vedem acum cat de mult a insemnat alegerea lui Donald Trump in 2016, un rezultat care a reprezentat un imbold pentru aceste miscari fundamentaliste religioase si a permis gruparilor fundamentaliste din PNL sa se asocieze cu o astfel de miscare.

Rezultatul au fost atacurile asupra educatiei sexuale in scoli si a predarii studiilor de gen in universitati. Si atentie, acum Curtea Constitutionala, in aceasta ultima speta, care e o chestie de bun simt, nu a luat nicio decizie si pare sa astepte finalul alegerilor americane. Pare ca CCR vrea sa vada cine va fi noul presedinte al SUA pentru a decide daca Acordurile de la Istanbul au devenit parte a legislatiei romanesti. Vorbim de un context in care Protocolul de la Istanbul a fost deja ratificat de catre Parlament, si inclusa deja in legislatia tarii. Sunt motive serioase de ingrijorare in ceea ce priveste viitorul liberal al Romaniei. Daca aripa mai de stanga a acestor partide a fost inlaturata din Parlament, vedem in schimb foarte bine reprezentata aripa apropiata de valorile neo-conservatoare, ceea ce este o politica total neechilibrata si a permis tuturor acestor fundamentalisme sa fie atat de prezente in dezbaterea publica din societate. Putem spera ca macar o administratie Biden la Casa Alba sa tempereze aceste tendinte", a declarat politologul Cristian Pirvulescu.

Sociologul Barbu Mateescu este de parere ca urmatorii ani vor reprezenta si un moment de rascruce pentru politicienii romani care, desi au o formare mai degraba traditionala, incep sa realizeze ca temele conservatoare nu aduc insa prea multe voturi intr-o societate in schimbare.

"Daca Parlamentul viitor va fi mult mai conservator decat societatea asta va crea o contrareactie. Aici, sociologia seamana foarte mult cu stiintele exacte, daca exista o disonanta intre perspectivele societatii, sau unele grupuri din societate simt ca le sunt incalcate drepturile sau minimizate interesele de catre viitorul Parlament, ele vor reactiona si poate ca in 2024 va exista o oferta politica asumata pe aceste teme. Cred ca va depinde mai mult de modul in care viitorul Parlament se va pozitiona pe un subiect sau altul in anii care urmeaza.

Cred ca este un moment de rascruce si pentru politicieni, cred ca incepe sa apara o constientizare a faptului ca institutiile religioase sau temele conservatoare nu aduc atat de multe voturi. Pe de alta parte, marea mojoritate a politicienilor romani sunt formati intr-un cadru traditional, foarte putini sunt sub 40 de ani, foarte putini si-au asumat valori seculariste, iar cei mai multi au fost formati in structuri politice sau institutii verticale, cu o autoritate foarte clara in care trebuie sa respecti institutii care functioneaza la fel, precum Biserica. Acela este mediul in care stiu sa opereze. Iar in acelasi timp, cei mai inteligenti dintre ei si-au dat seama ca societatea este in schimbare. Deci este un moment de rascruce si pentru acesti politicieni", a explicat sociologul Barbu Mateescu.

CITESTE SI

Tratament pentru coronavirus a la Calinic: "Folositi pe nas betisoare cu apa fierbinte, otet si sare. Asa prajiti Covidul!"

INTERVIU Analistul politic Sorin Ionita: "Au cam disparut politicienii preferati de Sputnik. Sa vedem cine vine in loc"

Putin și-a propus să câștige Donbasul înainte de a se ”ocupa” de alegerile din SUA. Lupte dure la Oceretine și Ceasiv Iar

În sectorul Avdiivka, în doar patru zile, rușii au înaintat un km până la Oceretine și au pătruns în sat, punând stăpânire pe împrejurimile sudice. Constatând acest fapt, jurnalistul...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...