Mizele fuziunilor PNL-PMP și PSD-Pro România. "Coincidența" debutului simultan al negocierilor: "Pe fond sunt dizidențe"

În toiul negocierilor pentru formarea unui nou guvern, PSD și PNL negociază în paralel și cu alte formațiuni, care nu au reușit să intre în parlament, în vederea unei posibile fuziuni.

Conform analistului politic Cristian Pîrvulescu, „coincidența” ca ambele formațiuni să pornească astfel de negocieri transmite mai multe mesaje.

Surse politice din PNL au declarat pentru Ziare.com că liberalii au discutat vineri, 12 noiembrie, despre o posibilă fuziune prin absorbție cu formațiunea fondată de fostul președinte Traian Băsescu, PMP.

Decizia vine în contextul în care în aceeași zi, în cadrul ședinței de Birou Executiv, liberalii au făcut primul pas pentru a-l exclude oficial din partid pe fostul președinte Ludovic Orban. În ultimele săptămâni, acesta a atras de partea sa mai mulți liberali, iar vineri a anunțat că este pregătit să pornească o construcție politică nouă.

Președintele PMP Cristian Diaconescu a anunțat apoi în spațiul public că neagă fuziunea cu PNL și a precizat doar că „știrile apărute în spațiul public privind deciziile care ar fi fost luate de PMP privind fuziunea cu PNL, sunt false”. Surse din PMP au afirmat pentru Ziare.com că o decizie în acest sens va fi luată sâmbătă, 13 noiembrie, în urma unei ședințe interne.

Despre o posibilă fuziune s-a vorbit și în PSD, după ce președintele partidului, Marcel Ciolacu, a discutat în acest sens cu liderul Pro România, Victor Ponta, conform unor surse politice. De altfel, Ponta a fost surprins vineri dimineață în timp ce intra în sediul PSD.

Ce vor să transmită PNL și PSD

Întrebat despre modul în care ar putea să se schimbe mediul politic din România după o posibilă fuziune a PNL cu PMP și ALDE pe de o parte și PSD cu Pro România de cealaltă parte, analistul politic Cristian Pîrvulescu a explicat pentru Ziare.com că este vorba despre calcule politice și că formațiunile care nu au reușit să intre în Parlament încearcă acum să-și aducă „zestrea de aleși locali” pentru a întări reprezentarea PSD și PNL.

„Pe fond sunt dizidențe. Una, PMP-ul din PD, cealaltă din PSD. E degringoladă tocmai că nu mai au reprezentare politică iar primarii, pentru că au interesul să aibă acces la resurse, sunt deja în tratative cu președinții de consilii județene, cu președinții principalelor partide de guvernământ din județe pentru a colabora cu ei. Nu pot să schimbe partidul (n.red.: și-ar pierde mandatul în cazul unei demisii), dar pot să-și arate bunăvoința față de partid”, a precizat politologul.

Un alt element scos în evidență de Cristian Pîrvulescu este „coincidența” modului în care cele două partide au ales să caute fuziuni în același timp. Deși a infirmat faptul că a luat o decizie în acest sens, președintele PNL Florin Cîțu a confirmat vineri că au existat discuții cu PMP, doar că „sunt doar negocieri” și că nu s-a ajuns la o concluzie.

„Fiecare dintre partide vrea să atragă atenția că este într-o perioadă consensuală. PNL tocmai caută să-l excludă pe Orban. A început procesul de excludere, e doar un prim pas votul de azi, decizia trebuie să ajungă și în Consiliul Național. Dar oricum, PNL vrea să arate că nu este un partid care se scindează, ci din contră este un partid care fuzionează”, mai notează Cristian Pîrvulescu.

Partide personalizate

Mai departe, politologul demonstrează modul în care partide precum PMP, ALDE sau Pro România, nu mai există cu adevărat, în afara câtorva nume cu greutate din interiorul lor. „Este doar o formă fără fond. Și același lucru ne arată că în România sunt partide personalizate. PMP este partidul lui Băsescu, iar Pro România este partidul lui Victor Ponta. În momentul în care Ponta și Băsescu nu mai au pondere politică, aceste partide se dizolvă. Dispar odată cu dispariția politică a personalității”, afirmă analistul.

Cât despre efectele asupra electoratului, acestea ar putea fi nesemnificative, întrucât, conform lui Cristian Pîrvulescu, este mai degrabă vorba clientelă. Mai exact, este vorba de primari cu înrădăcinare locală precum și de alegători tradiționali care la nivel național n-au reușit să ridice partidul la pragul de 5% pentru a intra în Parlament. „Totul depinde de prezența la vot. E prezența la vot sub 40%? Atunci aceste partide au șanse să intre în Parlament. Este prezența mai mare de 40%? Atunci ele ies toate pentru că ele au un număr constant de alegători.

USR nu are asemenea bază. USR are un electorat volatil, un electorat de opinie, care e mai mare, dar care poate să și dispară. Pentru PNL, dacă ar reuși fuziunea cu cele două, ar însemna să-și crească ponderea la nivel local cu 4 - 5% în cel mai bun caz. Ceea ce nu-i pe ici pe colo. Pro România ar putea să aducă pentru PSD aproximativ 3%”, conchide politologul.

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...