Epopeea blocajelor PNL-PSD. Factorii care au jucat un rol decisiv în momentele de cotitură precum comasarea alegerilor ANALIZĂ

Opinia publică din România a asistat, de la formarea Coaliției inițiale, PNL-PSD-UDMR și până astăzi, la nenumărate serii de negocieri care au avut ca personaje principale cele două partide aflate astăzi la guvernare.

Discuțiile s-au prelungit de fiecare dată pe parcursul a câteva săptămâni, ceea ce se întâmplă și acum, în privința unei înțelegeri pentru o susținere reciprocă în alegeri, și au avut câteva elemente cheie care se repetă. Din analiza Ziare.com rezultă că termenele limită au fost cele care au impus cel mai des soluționarea conflictelor, iar generarea lor a ținut de cea mai înaltă funcție disponibilă la momentul respectiv.

PNL vrea funcția cea mai înaltă

Cele două partide au trecut prin trei evenimente majore, formarea Coaliției, rocada guvernamentală și actualele negocieri privind comasarea alegerilor.

1. La formarea Coaliției, atmosfera era una foarte tensionată după trecerea în opoziție a USR și refuzul tuturor partidelor reprezentate în Parlamentul României de a accepta un guvern minoritar.

Discuțiile, în toamna lui 2021, duceau spre o soluționare a situației când, din partea PNL, a apărut un blocaj legat de o funcție și de un nume. Fostul premier, pe vremea aceea președinte PNL, Florin Cîțu, își dorea să ocupe din nou această funcție, deși guvernul condus de acesta picase în parlament cu un număr impresionant de 281 de voturi, pe 5 octombrie 2021.

Florin Cîțu a fost acuzat atunci că se ascunde în spatele premierului Ciucă și nu își asumă responsabilitatea negocierilor, chiar dacă funcția de premier nu ar fi urmat să îi revină.

2. În cazul rocadei din luna mai a anului trecut s-a pus problema păstrării unei reputații impecabile, în plină criză a profesorilor. Marcel Ciolacu a insistat săptămâni în șir ca Nicolae Ciucă să își încheie mandatul de premier cu o rezolvare a situației.

Demisia din funcția de premier și realizarea rocadei s-au prelungit până pe 9 iunie, deși trebuiau să aibă loc la mijlocul lunii mai. De asemenea discuțiile privind anumite portofolii de miniștri au prelungit negocierile. Într-un final, s-a ajuns la soluția unui guvern cu mai puține ministere, iar Nicolae Ciucă a primit funcția de președinte al Senatului.

3. În situația de față, în care se discută variantele de colaborare între cele două partide, pentru anul electoral 2024, blocajul vine tot de la conducerea PNL.

În primă instanță, forurile de conducere s-au întâlnit la Sinaia în luna noiembrie a anului trecut și au decis că PNL va avea un candidat la președinție propriu, și nu va candida pe liste comune cu PSD, la nici un rând de alegeri. De asemenea PNL și-a asumat coagularea unui pol de dreapta, chiar dacă doar cu ALDE, pentru început.

În discuțiile care au urmat însă s-a pus problema unor avantaje pe care PNL le-ar avea dacă ar susține un proiect precum comasarea alegerilor, sau susținerea unor candidați pentru alegerile locale. Aici, în discuțiile de până acum s-ar fi vorbit de Timișoara, Brașov sau primăria generală și Sectoarele 1 și 2 din Capitală.

Partidele păreau în consens, dar blocajul s-a produs la nivelul unui candidat PNL pentru funcția de președinte al României. Nicolae Ciucă este dispus să cedeze atât primăria Capitalei cât și funcțiile de premier și cea de Comisar European, desemnat de altfel de premier, dar nu și cea mai înaltă funcție în stat, de președinte al României.

Cum a intervenit președintele în cele trei situații

De fiecare dată, în lipsa unui mediator, s-a apelat la discuții cu președintele, cu toate partidele implicate și chiar separat, cu liderii PNL, la Cotroceni.

1. În cazul formării Coaliției, faptul că niciun partid nu era dispus să accepte un guvern minoritar l-a determinat pe președintele Iohannis, critic vehement al PSD, să accepte și această variantă.

Dar pentru a stabiliza situația din interiorul partidului, acesta a avut consultări cu președintele PNL de atunci, Florin Cîțu, și cu premierul Nicolae Ciucă.

"În interiorul PNL există o opoziție reală față de premierul desemnat Nicolae Ciucă. Mai exact, liderii liberali refuză să-i acorde lui Nicolae Ciucă un mandat pentru crearea unui Guvern majoritar fie cu PSD, fie cu USR. Este o situație extrem de complicată. Noi am exclus la congres o colaborare cu PSD. Cu USR, Florin Cîțu nu vrea să colaboreze", au explicat surse liberale la vremea aceea pentru HotNews.ro.

Decizia președintelui a fost de a depăși această etapă și de a-l susține pe Nicolae Ciucă, dar și de a puncta necesitatea formării unui Guvern cât mai curând posibil, mai ales în contextul în care trebuiau votate legi care țineau de funcționarea instituțiilor statului și de bugetul pe anul următor.

2. În cazul rocadei, președintele a dat de înțeles înainte de realizarea schimbărilor din Guvern că ar putea să nu accepte propunerea PSD, dar nu a fost cauza altor blocaje odată ce partidele au ajuns la o înțelegere.

3. În cazul de față, Klaus Iohannis exclude varianta în care PNL nu va avea un candidat propriu sau se va organiza o altă rocadă, cum a fost cea a premierilor.

Șeful statului a spus că această funcție nu se joacă la „masa verde”. De asemenea, Klaus Iohannis a spus ferm că această decizie va fi numai a românilor.

”În ce priveşte ce aţi numit rotaţia preşedinţilor, eu în continuare cred că poziţia de preşedinte nu se joacă la masa verde şi românii decid cine şi când va fi preşedintele României”, a răspuns preşedintele Iohannis.

Timpul le rezolvă pe toate, mai ales când există presiune

1. Formarea unui nou Guvern la finele anului 2021 era strâns legată de decizii care trebuiau luate urgent. Acesta a fost unul dintre factorii decisivi care au dus la o înțelegere.

Florin Cîţu, liderul PNL şi preşedintele Senatului la momentul respectiv, susţinea că „există resurse şi capacitate în Guvern” pentru finalizarea bugetului pe 2022 până la finalul lunii decembrie. „Dacă e nevoie, sunt sigur că Parlamentul va lucra şi după 25 decembrie”, a precizat Cîţu.

Liderul PNL spunea însă că „bugetul nu se face în coaliţie”, cea nou formată.

2. Criza din sistemul de învățământ, posibila amânare a examenelor de final de an școlar, sau perspectiva prelungirii sesiunii parlamentare peste vară, au jucat un rol decisiv în luarea deciziei de finalizare a schimbului agreat la formarea Coaliției.

3. În cazul de față, alegerile europarlamentare trebuie să aibă loc pe 9 iunie și sunt stabilite la nivel european. Dacă PNL și PSD nu se vor decide săptămâna aceasta, timpul începe să lucreze în defavoarea celor două partide.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat recent că varianta în care se dorește negocierea unui plan pe 10 ani, în câteva săptămâni, este una care nu va duce la nici un rezultat.

"Eu una nu sunt chiar fericită că nu se ajunge la o concluzie, pentru că ne apropiem de deadline-ul la care Guvernul trebuie să propună Hotărârea de Guvern cu calendarul alegerilor.

La începutul lunii martie ar trebui, conform calendarului, să se tragă la sorţi judecătorii din partea ÎCCJ, care să facă parte din Biroul Electoral Central, si intrăm în logica, deja, de alegeri. Deci e păcat că nu s-a ajuns la o concluzie”, a declarat Alina Gorghiu, la Digi 24.

PSD și PNL au marți, 13 februarie, întruniri în cadrul propriilor partide, iar vineri, 16 februarie, urmează să ia o decizie într-o nouă ședință de Coaliție.

Semnalele din interiorul discuțiilor însă nu sunt pozitive.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Românii au investit sume record în titlurile de stat. Depozitele în lei ale populației la bănci, la un maxim istoric

Românii au investit o sumă record de aproape 3,2 miliarde de lei, echivalentul a 643 milioane de euro, în titluri de stat Fidelis, săptămâna trecută. De asemenea, depozitele în lei ale...