România câștigă dreptul de a-și revendica Tezaurul de la ruși în fața Europei. Eugen Tomac: “Nu va fi singură în acest demers” INTERVIU

Parlamentul European (PE) a adoptat joi, 14 martie, o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României pe care şi l-a însuşit ilegal după Revoluția Bolșevică din 1917.

Istoric de profesie, Eugen Tomac spune că problema Tezaurului aflat la Moscova reprezintă o preocupare foarte veche și o dezbatere din Parlamentul European a deschis această oportunitate pentru România, mai exact Strategia UE pentru combaterea traficului ilicit de bunuri culturale din Europa.

Invitat la rubrica “Cu fața la alegător”, Tomac a declarat pentru Ziare.com că efectele unui astfel de vot vor fi resimțite după ce Federația Rusă va fi nevoită să reia relațiile cu UE.

Eugen Tomac spune că România nu a avut până acum o șansă ca acesta pentru a putea anticipa care pot fi rezultatele unei susțineri externe pe termen lung.

“A fost doar o problemă bilaterală, între noi și Federația Rusă, și aici a rămas, în cadrul unei comisii care se întâlnește odată la câțiva ani. Evident, acum fiind război, relațiile sunt suspendate, însă mesajul rezoluției este destul de puternic. Pentru prima dată, cel mai reprezentativ for democratic, din Uniunea Europeană, Parlamentul European, adoptă un document prin care cere Rusiei să returneze Tezaurul.

Rezoluția va spune Comisiei Europene că în viitoarea relație pe care o stabilește cu Rusia, acest dosar să figureze printre prioritățile UE. Ceea ce mi se pare extrem de important, România în acest demers nu va fi singură.”, spune președintele PMP.

Rareș Bogdan a declarat înaintea votului că șansele ca un astfel de proiect să aibă repercusiuni reale sunt foarte mici: “Rusia doar ia, niciodată nu dă”.

Contextul istoric care justifică România în acest demers

După cum au argumentat și unii europarlamentari în discursul din 14 martie, România era ocupată în 1916 în proporție de două treimi, iar Bucureștiul era sub asediu la momentul luării deciziei, conducerea țării mutându-se în Moldova. Anul acesta se împlinesc, în decembrie, 107 ani de la evacuarea la Moscova a tezaurului României. Dosarul Tezaurului a fost predat “din mână în mână” de la un guvernator la altul din 1922, inclusiv în perioada comunistă.

“Începând din anul 1991, Banca Națională a României a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă și externă a problemei tezaurului”, spunea înainte de acest vot Guvernatorul BNR.

Pe lângă cele 91,5 tone de aur, România are de recuperat și multe obiecte de patrimoniu cultural, cât și documente care pot demonstra anumite fapte istorice.

“Guvernul nostru de atunci a hotărât ca întregul nostru Tezaur, tot e avea România mai de preț, să fie dus la Moscova în două rânduri, în 1916 și 1917. Adică bunuri culturale, toate bijuteriile coroanei regale, toate icoanele prețioase din toate mănăstirile, au fost golite toate muzeele, inclusiv colecțiile private de artă, arhivele de stat, arhivele diplomatice”, spune Eugen Tomac.

Faptul că Rusia nu a mai returnat nici cele peste 90 de tone de lingouri de aur, nici parte din bunurile culturale, a ținut doar de negocierile bilaterale dintre cele două țări. Iar în aceste negocieri Federația Rusă a acționat la fel cum a făcut și cu alte țări, negând existența relocării inițiale.

“Rușii întotdeauna spuneau, nu știm despre ce spuneți, nu avem informații. Ei, acum avem inclusiv aceste dovezi. Am pregătit un text de rezoluție, este un document istoric, este pentru prima dată când Uniunea Europeană va da un semnal puternic că susține România în acest demers, în relația cu Federația Rusă, noi până cum nu am avut aliați sau state care să spună: România este nedreptățită.”, spune Eugen Tomac.

De ce nu recunosc rușii apartenența tezaurului?

Deși Banca Națională a României a fost o bancă privată în perioada 1900 – 1925, rezerva metalică nu era a acționarilor, era proprietatea instituției, „avutul nostru“, cum îi spunea guvernatorul BNR din acei ani, Ioan G. Bibicescu.

Din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale către București, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul și alte instituții centrale ale statului român s-au relocat la Iași.

“Este nevoie să prezentăm cu dovezi solide, cu argumente puternice, de ce românii sunt de fapt supărați pe ruși atunci când discutăm despre chestiunea Tezaurului și de ce considerăm că ni s-a făcut o mare nedreptate cu privire la acest subiect”, mai spune Tomac.

Documentul care arată cine a dat ordinul de relocare a Tezaurului

Strategia prezentată la Strasbourg a fost făcută împreună cu BNR și s-au și realizat două volume, unul realizat de consilierul Guvernatorului BNR, Cristian Păunescu, cu privire la dosarul Tezaurului, și unul realizat de istoricul Ilie Schifor, care a petrecut nouă ani în arhivele din Federația Rusă și care a descoperit și noi documente.

“Mai precis, domnul Schifor a reuși să găsească și documentul din 1916 prin care Ministrul de Finanțe țarist, face demersuri pe lângă Ministrul Armatei de la Dunăre, astfel încât aceasta să ceară Guvernului României să transporte întregul nostru Tezaur la Moscova.

Deci, inițiativa nu ne-a aparținut nouă, ci a venit direct din Rusia Țaristă și evident contextul a fost de așa natură încât nu aveam foarte multe opțiuni.”, spune Eugen Tomac.

Pe lângă cele două volume realizate în colaborare cu BNR, traduse în limba engleză, s-a inaugurat și o expoziție, în cursul săptămânii trecute în incinta Parlamentului European. În cadrul acesteia se prezintă dovezi juridice şi documente istorice privind predarea Tezaurului României la Moscova, precum şi angajamentele Rusiei de a-l înapoia la solicitarea ţării noastre.

La nivel de informare demersul poate avea o valoare simbolică care să puncteze tacticile Federației Ruse în negocierile dintre două state, după cum au argumentat și europarlamentarii în discursurile din plenul de astăzi 14 martie.

Întregul interviu poate fi urmărit în linkul de mai jos:

Legi noi în UE pentru combaterea spălării banilor. Limită de doar 10.000 euro pentru plăţile mari în numerar

Un pachet important de legi, care consolidează setul de instrumente al UE pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, a fost adoptat miercuri, 24 aprilie, de Parlamentul...

Schimbare pe piața telefoanelor mobile. Parlamentul European obligă producătorii să le repare chiar și după ce a expirat garanția, la prețuri reduse

Parlamentul European a adoptat o lege prin care încurajează consumatorii să prelungească viața produselor uzate, în loc să le înlocuiască. Conform observatorulph.ro, noile norme îi...