Impactul pe care l-ar putea avea plafonarea adaosului pentru produsele românești: ”Ar putea periclita aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare”

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că urmează să depună în Parlament un proiect de lege care urmărește plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare românești. Acesta a motivat că măsura ar avea ca scop nivelarea diferențelor de preț practicate de producătorii români și străini și a corelat scăderile de prețuri care au avut loc după procesul restrâns început anul trecut.

Economiștii și reprezentanții micilor comercianți au reacționat puternic la idee, explicând că o astfel de lege ar afecta atât producătorii și comercianții, cât și consumatorii finali, multe produse riscând astfel să dispară complet de pe rafturi, periclitându-se astfel însăși posibilitatea populației de a se aproviziona cu produse alimentare.

„Se vede deja, se vede și untul, se vede pe pe rafturi, că a avut o scădere foarte, foarte mare pentru că erau adaos comercial foarte mare practicat de către retaileri și sunt convins că decizia pe care au luat-o colegii mei este una corectă pentru a crea o predictibilitate până pe 31 decembrie. Mă bucur că ordonanța atunci când a fost creionată și pusă în Guvernul României de către Ministerul Agriculturii și a produs efecte. Lucrul acesta s-a văzut din indicele prețului de consum, prin care anumite produse au scăzut între 8 și peste 29%. Mai mult de atât, această ordonanță a fost criticată, știți foarte bine, de foarte mulți analiști. Nu credeau în acest mecanism pe care eu l-am creat, că nu se ieftinesc prețurile. Prețurile se văd foarte clar. Dacă în anul 2022, când n-aveam ordonanță privind plafonarea adaosului comercial, zahărul era undeva la 9,5 lei, 10 lei, în momentul de față este 4,5 – 5 lei. Litru de lapte știm foarte bine că era între nouă și 10 lei. În momentul de față găsim lapte și 4,5, și 6 lei, și a produs efecte”, a justificat Florin Barbu, într-o intervenție televizată la Prima TV.

Atitudinea ministrului pare să fie îndreptată către retailerii și procesatorii care au plafonat adaosul, care înregistrează în continuare profit, și după plafonarea de anul trecut. Ministrul consideră că produsele realizate de către producători și procesatorii români au încă un adaos comercial foarte mare la raft, iar produsele care vin din import vin cu un adaos comercial mai mic și bineînțeles, consumul mai mare este la produsele care vin din import, dezavantajând procesatorii români și firmele de procesare care au capacități foarte mari și nu pot să susțină un randament ridicat. Florin Barbu vede acest proces ca o practică neloială din partea lanțurilor de comercianți și a pieței importurilor de alimente, nu ca un mecanism propriu pieței libere.

Acesta a mai punctat și faptul că, deși primesc subvenții consistente, producătorii români au prețuri mari: „În anul 2023 eu am acordat atât din fonduri europene, cât și bani de la bugetul de stat aproape 4 miliarde de euro, subvenții, granturi, direct în conturile fermierului. Anul acesta am reușit să avem 2% din PIB-ul României ca și buget, iar granturile vor crește mult mai mult, undeva la 5 miliarde de euro”.

Întrebat de moderatorul emisiunii Prima TV cum justifică faptul că măsura este menită să fie pusă în practică până la finalul lui 2024, adică finalul anului electoral, Barbu a răspuns că „atunci când vom depune în Parlament pentru produsele agroalimentare care se realizează pe teritoriul României cu o plafonare a adaosului comercial de 20% acea lege care a fost aprobată până pe 31 decembrie își încetează efectul și această lege va rămâne în vigoare pentru mulți ani.”

Economiștii văd în legea propusă de Ministrul Agriculturii puncte comune cu măsurile care au dus la colapsul economiei venezuelene

Claudiu Vuță, analist economic și vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a explicat pentru Ziare.com că „plafonarea adaosului comercial are efecte negative asupra consumatorilor, dar și producătorilor, producând pierderi financiare. ”Comercianții ar fi afectați din punct de vedere financiar, dar și consumatorii. Anumite produse pot dispărea de pe piață întrucât comercializarea acestora la preț plafonat ar putea produce pierderi comercianților. De asemenea, plafonarea prețurilor ar putea periclita aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare.”

Economistul a evidențiat faptul că un alt efect produs de o astfel de lege ar stimula specula și economia subterană. Vicepreședintele AAFBR a făcut trimiteri către o analiză realizată pe această temă încă din 2020, după ce, în Venezuela, Hugo Chávez și succesorul său, Nicolás Maduro, au inițiat o serie de măsuri intervenționiste cu scopul de a preveni ieșirea de capital din țară. Aceste măsuri includeau exproprierea industriilor cheie, controlul asupra schimburilor valutare și plafonarea prețurilor. Intervenționismul asupra piețelor libere a dus la inflație, cozi imense în magazine, esențialmente contribuind decisiv la colapsul economic al țării din anii care au urmat.

Claudiu Vuță a punctat, la momentul respectiv, că principalul vinovat în tragedia economică din Venezuela este intervenția factorului politic în economie, în special decizia plafonării prețurilor: „Pe piața liberă, prețurile funcționează ca semnale atât pentru consumatori, cât și pentru producători, cu privire la cât de mult dintr-un produs sau serviciu trebuie să fie solicitat ori furnizat. Pentru producători, prețurile comunică dacă este un moment bun pentru a intra sau a părăsi o anumită piață. Pe de altă parte, creșterea prețurilor și potențialul obținerii de profit stimulează producătorii să intre pe acea piață. În ceea ce privește consumatorul, prețurile mai mici indică acestora că este un moment bun pentru a cumpăra bunuri sau servicii. În general, prețurile mai mari descurajează consumatorii să cumpere un anumit produs sau să-i stimuleze să achiziționeze bunuri mai accesibile. Această dinamică duce în cele din urmă la un preț de echilibru care este rezultatul forțelor pieței, nu al deciziilor politice.”

Când plafoanele de preț sunt puse în aplicare, acest mecanism este distrus, explică economistul. „Un preț artificial scăzut îi determină pe consumatori să solicite mai mult din bunurile pe producătorii nu sunt dispuși să le furnizeze la un preț impus de stat. Când cererea depășește oferta din cauza plafonării prețurilor, apar grave dezechilibre. Aceste plafoane arbitrare perturbă structura productivă a întreprinderilor și nu le permite să aducă bunuri pe piață într-un mod viabil economic. Nu este surprinzător că multe întreprinderi sunt obligate să suporte pierderi, mai ales dacă prețul stabilit prin plafonare scade sub prețul pieței reale, care este necesar pentru a face față costurilor operaționale. Întreprinderile mai puțin norocoase își vor opri operațiunile de producție, întrucât nu își vor mai permite să furnizeze bunuri pe piață, având în vedere prețurile stabilite artificial, din pix.”

Astfel, întreprinderile care au mijloacele de a se adapta la aceste reglementări ajung să furnizeze mai puține produse sau unele de calitate inferioară. Apoi, consumatorii trebuie să facă față unei piețe care oferă bunuri mai puține și slabe din punct de vedere calitativ.

„Legile economiei sunt universale; ele se aplică țărilor dezvoltate în aceeași măsură ca și țărilor în curs de dezvoltare. Atunci când sunt puse în aplicare controale de prețuri, piața neagră va înflori. Niciun guvern, oricât de bine intenționat sau puternic ar pretinde că este, nu poate încălca aceste principii fără a suporta consecințe. În economie, niciun guvern nu se poate juca de-a Dumnezeu, piața funcționează după principiul cererii și ofertei, nu după principii populiste. Cazul Venezuelei este unul la care trebuie să privim ori de câte ori teorii economice eșuate sunt considerate utile și posibil salvatoare”, puncta Claudiu Vuță în 2020, cu ecouri vizibile în contextul economic al unei potențiale plafonări ale tuturor produselor alimentare românești în prezent.

Răspunsul micilor comercianți: „Este posibil ca unii retaileri să refuze să mai listeze produse românești plafonate în favoarea altor produse de import”

Potrivit Economedia, plafonarea adaosului comercial pentru produsele românești ar putea duce la faptul că unii retaileri ar putea refuza să mai listeze la raft produse autohtone plafonate în favoarea altor produse de import. Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, proprietar și fondator al rețelei Paco Supermarkets, a declarat pentru sursa citată că „trebuie să fie foarte atenți cum definesc produsul românesc. Dacă avem lapte din import din Ungaria, cutia import din Polonia și noi doar o asamblăm în Romania, nu mai știm dacă este produs românesc. Acesta este doar un aspect. De asemenea este posibil ca unii retaileri să refuze să mai listeze produse românești plafonate în favoarea altor produse de import”, a declarat Feliciu Paraschiv.

Reprezentantul micilor retaileri a transmis că principala problemă este că se poate verifica măsura în care un produs poate fi considerat „românesc” și că Guvernul ar trebui să ofere cu un studiu serios de impact asupra pieței înainte de a fi aplicată o astfel de măsură.

„Problema aceasta are niște rădăcini foarte profunde. Trebuie să se intervină într-un fel și asupra legii etichetării pentru că pe un produs poate să scrie fabricat în UE, însă poate de asemenea să fie produs în România și să nu se specifice țara anume. Noi nu știm sigur unde este produs. Trebuie studiată situația mai bine. O astfel de măsură are implicații foarte mari. O lege de plafonare pe 17 produse are un impact mare și impune discuții, iar o lege care să plafoneze toate produsele românești impune discuții mai aprofundate și ar trebui un studiu serios de impact. Ce înseamnă produs românesc, cum îl definim, cât la % dintre produsele care intră în componentă sunt din România și cât % nu sunt din România”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, potrivit sursei citate.

Plafonarea adaosului comercial la alimente, în vigoare în sens restrâns de anul trecut

Anul trecut, OUG 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare a intrat în vigoare pe 1 august şi viza 14 grupe de produse alimentare: pâinea, laptele de vacă proaspăt, brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu din lapte de vacă, făină albă de grâu, mălai, ouă, ulei de floarea soarelui, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, cartofi proaspeţi albi vrac, zahăr alb tos.

Guvernul a adoptat apoi la finele lunii octombrie OUG 89/2023 prin care a limitat la maximum 5% adaosul comercial pentru alte șapte produse alimentare - ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui și carne de vită - care sunt importate vrac și care nu sunt procesate în România. Măsura a fost prelungită astfel cu încă trei luni incluzându-se pe listă 21 de categorii de produse, faţă de 14 alimente anterior.

La finalul lunii ianuarie, Guvernul a decis o nouă prelungire cu 60 de zile a măsurii menite să tempereze creșterea prețurilor pe fond inflaționist, decizia fiind criticată de economiști și de către Consiliul Concurenței.

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...