Ce înseamnă pentru români trecerea la piața semireglementată de energie. Categoriile de clienți care ar putea avea facturi mai mici

Coaliția de guvernare discută despre trecerea de la piața liberă din energie la piața semireglementată.

Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a declarat luni, 7 noiembrie, că se caută soluţii tehnice în ceea ce priveşte piaţa energiei, arătând că se discută despre o decizie prin care să existe o piaţă semireglementată.

Potrivit acestuia, pragul de 1,3 lei/kWh este vehiculat de toată lumea şi se află în analiză, dar nu a fost luată o decizie.

Ion Lungu, directorul executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România, a explicat, într-un interviu pentru Ziare.com, ce înseamnă trecerea la piața semireglementată.

Reprezentantul AFEER susține că nu putem avea o piață reglementată pentru că sunt deja cantități de energie vândute la prețul pieței libere.

„Este o piață semi-reglementată în sensul că o parte din energie este vândută și nu mai au cum să o reglementeze. După cu știți, piața reglementată înseamnă de fapt prețuri reglementate pe zona producției. Prețurile reglementate pe zona producției se fac de către ANRE pe principiul acela al cost - plus. Adică suma costurilor plus un profit rezonabil să-i spunem. Pe când în ceea ce se întâmplă pe piața liberă este faptul că ei vând la prețul pieței, deci nu țin seama de cât i-a costat energia ci de prețul cu care se vinde în piață. Deci în situația asta s-a ajuns la situația în care producători ieftin, gen Hidroelectrica, vând la preț ieftin care poate fi de zece ori mai mare decât costurile lor”, a declarat Ion Lungu.

Directorul executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România spune că nu s-ar schimba nimic pentru furnizori, însă este nevoie ca prețul reglementat să acopere prețul de producție.

„Pentru furnizori, lucrurile nu se schimbă. Singurul lucru care se schimbă este faptul că trebuie stabilit prețul la consumatorii finali de așa manieră încât să le acopere costurile. Este un principiu simplu.

Prețul maximal

Prețul maximal de 1.300 lei kwh, așa cum este astăzi piața liberă, pare insuficient, dar dacă vor fi niște cantități de energie care vor fi alocate de la Hidro, Nuclear, cu niște prețuri care sunt mult mai mici, costurile lor, s-ar putea să ajungă. Dacă este un preț bun sau nu, doar ANRE poate să știe.

Ei știu dacă 1.300 poate fi un preț satisfăcător sau nu”, a declarat directorul AFEER.

Ion Lungu a comentat variantele de trecere la piață reglementată vehiculate în România.

„Consumatorii finali, eu vorbesc pe lucruri care se vehiculează, dar nu este o decizie.

Au fost două situații, una că va fi un preț fix pentru toată lumea, caz în care cei care consumă mai puțin de 100 kwh, cum este astăzi sau între 100 și 255 kwh s-ar putea să fie dezavantajați, în sensul că prețul este mai mare, dar cei care consumă, de exemplu, peste 300 kwh vor fi avantajați pentru că au și ei un preț fix, deci nu mai au prețul final al furnizorilor care cu siguranță este mai mare.

Dacă însă se aplică varianta a doua despre care s-a vorbit, și anume că rămân prețurile acestea din OUG 119 pentru cantitățile sub 100 kwh, respectiv 0,68 bani și 0,80 pentru ce este între 100 și 255 kwh pe lună și numai cei care consumă mai mult vor plăti 1,3 lei, sau așa se vorbea, atunci este o chestiune avantajoasă pentru că nimeni nu pierde dintre cei care sunt astăzi în piață și mai câștigă și cei care erau rămași în voia sorții să plătească la prețul pieței.

Asta ar fi a cincea ordonanță care se dă de la începutul lunii noiembrie anul trecut. Este o soluție care poate funcționa pe termen lung cu o singură condiție: să acopere toate costurile. Dacă nu acoperă toate costurile este jale. Dacă ANRE garantează că sunt acoperite toate costurile, nu avem ce să comentăm”, a declarat Ion Lungu.

Reglementarea, „o gură de oxigen”

Adrian Negrescu, consultant fiscal, a declarat, pentru Ziare.com, că reglementarea prețurilor reprezintă „o gură de oxigen”.

O reglementare a prețurilor maximale ar fi o gură de oxigen mai ales pentru mediul de afaceri, acolo unde tarifele la energie au crescut spectaculos începând cu 1 septembrie și ating undeva la nivel de 5-6 ori mai mari decât anul trecut în aceeași perioadă.

Și pentru populație ar fi o gură de oxigen pentru că le-ar da garanția că indiferent cât consumă pot să-și calculeze facturile la un preț maxim. 1,3 lei, un leu, 1,5, indiferent ce tarif maximal pun e un pas înainte în condițiile în care mulți dintre furnizori vin în momentul de față cu propuneri de noi contracte cu tarife de 5,6, chiar și 7 lei pentru un kilowat.

Ceea ce este uriaș raportat la puterea de cumpărare a populației. Ca să vă faceți o idee, o familie cu doi copii, care plătește 255, chiar 300 de kw pe lună, la noile tarife ar trebui să plătească undeva la o mie de euro pe lună factura numai la energie, dacă nu ar fi compensate, dacă nu ar fi pusă această limită legată de prețurile maxime practicate de furnizori”, a declarat Adrian Negrescu.

Ce vrea Guvernul

Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a declarat, luni, că se caută soluţii tehnice în ceea ce priveşte piaţa energiei, arătând că se discută despre o decizie prin care să existe o piaţă semireglementată.

"Avem în continuare în analiză la nivelul structurilor tehnice care sunt soluţiile prin care putem să integrăm fondurile de la Uniunea Europeană pentru combaterea sărăciei energetice şi soluţiile prin care vom decide în aşa fel încât să protejăm în continuare populaţia, iar preţul la energie, mă refer la primele două praguri la consumatorul casnic, să rămână la aceeaşi valoare şi am zăbovit atât de mult pentru că în continuare căutăm soluţii astfel încât în ceea ce priveşte sectorul de IMM, cât şi marea industrie să găsim acea soluţie prin care să asigurăm competitivitatea produselor româneşti. Este foarte important să avem în vedere acest lucru, este un obiectiv pe care l-am discutat şi la nivelul Comisiei (n.r. Europene), la întâlnirile pe care le-am avut. (...) Încă se caută soluţii tehnice. Este foarte clar că discutăm despre o decizie prin care să existe o piaţă semireglementată pentru că trebuie să existe energie care să poată să fie pusă în achiziţie şi vânzare. România are în continuare nevoie de între 2 şi 3 terawatti pe fiecare an, ca atare trebuie să cumpărăm şi atunci când avem vârfuri de producţie să vindem, iar pragurile la nivelul consumatorului casnic sperăm să rămână la fel cum au fost până acum şi acesta este angajamentul nostru, pentru că ne dorim să protejăm populaţia vulnerabilă care nu poate să-şi plătească consumul de energie dacă depăşeşte pragurile aşa cum sunt în momentul de faţă pe piaţa zilnică", a spus Ciucă după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL.

El a declarat că pentru consumatorii mari discuţiile vizează existenţa unui singur preţ.

De asemenea, preşedintele PNL a precizat că există şi posibilitatea acordării de subvenţii pentru consumatorii casnici vulnerabili.

"Avem şi posibilitatea acestor subvenţii pentru că ele vin de la Uniunea Europeană, sunt bani puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană, pentru consumatorul casnic vulnerabil. Tocmai de aceea am zis că trebuie să găsim soluţii pentru consumatorii mari, pentru că din fondurile de coeziune nu există posibilitatea să fie acordate compensaţii", a afirmat Ciucă.

Potrivit acestuia, pragul de 1,3 lei/kWh este vehiculat de toată lumea şi se află în analiză, dar nu a fost luată o decizie.

Premierul a subliniat şi că, în acest moment, nu a fost redus consumul şi există posibilitatea să se asigure un procent semnificativ din necesarul de energie al Republicii Moldova.

Ciucă a precizat, întrebat despre măsurile care i-ar viza pe consumatorii până la 100 kWh, dar care nu sunt vulnerabili, că în acest moment analiza vizează cele trei praguri pentru consumatorul casnic - până în 100/kWh, între 100 şi 255/kWh şi peste 255/kWh.

PSD vs. PNL

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri, că doreşte în continuare reglementarea pieţei energiei, subliniind că nu neapărat preţul mare în energie deranjează, cât fluctuaţia.

"Vreau să fiu foarte clar: doresc în continuare o reglementare, dacă nu totală, parţială, astfel încât să fie sustenabil atât pentru populaţie, cât şi pentru economie. Cred că nu neapărat preţul mare în energie deranjează, cât fluctuaţia, astfel încât nicio companie mare nu îşi poate face un plan de afaceri pe o perioadă medie, nu mai vorbim de o perioadă lungă. Este evident că pe o perioadă determinată, noi acum trebuie să luăm o decizie corectă şi să venim cu un preţ sustenabil şi previzibil. După ce luăm această hotărâre, apoi vom putea construi exact bugetul de stat pe anul viitor", a precizat Ciolacu.

Acuzații incredibile în SUA: Tot avansul bursei americane din ultimii ani este datorat banilor publici injectați în piață de FED!

Mai mulți analiști economici din Statele Unite trag un semnal de alarmă cu privire la performanța financiară reală a companiilor americane listate pe bursă. Ei susțin că practic nu a...

Este oficial! Aplicațiile de tastatură din China permit interceptarea comunicațiilor

Potrivit unei analize publicate de MIT Technology Review, aplicațiile de tastatură utilizate de vorbitorii de limba chineză prezintă vulnerabilități care facilitează interceptarea textelor...