Noroc chior pe eurodeputatul care a țepuit Parlamentul de la Bruxelles prin deconturi fictive. Petru Luhan scapă de acuzații, dar rămâne și cu 50.000 de euro

Fostul europarlamentar PDL Petru Constantin Luhan ar putea scăpa și de răspunderea penală și de cea civilă în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru decontări fictive de 50.000 de euro în dauna Parlamentului European. Curtea de Apel București a rămas în pronunțare pentru data de 22 iunie în dosarul în care Luhan a primit de la Tribunalul București soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenției prescripţiei.

Petru Constantin Luhan avea 36 de ani în 2012, când a „țepuit” Parlamentul European cu 37 de cereri de rambursare a unor cheltuieli de transport în valoarea de 50.000 de euro.

Nu e o surpriză că pentru fapte atât de vechi instanța de fond a făcut aplicarea deciziilor CCR și ICCJ pe tema prescripţiei pentru infracţiunea de fraudă cu fonduri europene.

Noutatea este că Parlamentul European nu s-a constituit parte civilă în proces, astfel că Tribunalul București n-a considerat oportun a institui măsura confiscării speciale pe averea lui Petru Luhan până la concurența sumei reținute de către procurorii DNA ca prejudiciu.

Instanța notează că ar fi avut acestă posibilitate, dar judecătorul a apreciat că în lipsa unei analize pe fond a faptelor și fără o manifestare de voință din partea Parlamentului European în sensul recuperării prejudiciului, nu poate lua măsuri asiguratorii împotriva fostului europarlamentar.

Motivare: Cum a rămas Luhan cu banii de la Parlamentul European

Ziare.com a consultat motivarea Tribunalul București a încetat procesul penal cu privire la Petru Luhan și l-a lăsat și cu banii obținuți din deconturi fictive:

• „Prin rechizitoriul din data de 08.04.2019, al (…) DNA, înregistrat pe rolul Tribunalului București (…) la data de 09.04.2019 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului (n.r. – Luhan Petru Constantin) pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, constând în folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente false, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (…)
• În perioada 17.03.2010 - 06.03.2012, inculpatul, în calitate de deputat în Parlamentul European (…), în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu rea-credință, a depus la Parlamentul European 37 de cereri de rambursare a unor cheltuieli de transport cu caracter fals, însoțite de documente justificative (facturi fiscale, chitanțe, bonuri de combustibil) având același caracter ilicit, solicitând în baza acestora decontarea pe nedrept sumei de 60.940,61 euro, obținând în final suma de 50.368,35 euro de la Parlamentul European, fonduri necuvenite.
• La termenul de judecată din data de 18.01.2023, instanța a constatat intervenită prescripția răspunderii penale a inculpatului, cu privire la infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată (…) având în vedere deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 297/2018 şi nr. 358/2022.
• Conform prevederilor art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal, termenul de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.
• Astfel, instanța constată că termenul de prescripție a răspunderii penale, în cazul infracțiunii reținute în sarcina inculpatului (Luhan Petru Constantin – n.r.), este de 8 ani, (…) având în vedere faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce face obiectul acuzației este închisoarea de la 2 la 7 ani.
• Acest termen de prescripție se calculează (…) de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni ce intră în conținutul infracțiunii continuate pentru care inculpatul a fost trimis în judecată. Prin urmare, cursul termenului de prescripție a început în data de 06.03.2012 și s-a încheiat la data de 05.03.2020, dată la care a intervenit prescripția răspunderii penale.
• Tribunalul va lua act că persoana vătămată Parlamentul European nu s-a constituit parte civilă în cauză.
• În ceea ce privește cererea formulată de Ministerul Public, prin actul de sesizare, susținută și în cadrul dezbaterilor, privind restabilirea situației anterioare, prin anularea totală sau parțială a unor înscrisuri, tribunalul reține că (…) instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, iar (…) instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate lua măsuri de restabilire a situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, când schimbarea acelei situaţii a rezultat din comiterea infracţiunii, iar restabilirea este posibilă.
• Astfel, din interpretarea celor două texte de lege indicate de titularul cererii, reiese că restabilirea situației anterioare se poate dispune în cazul în care schimbarea acestei situații a rezultat din comiterea infracțiunii deduse judecății.
• În prezenta cauză, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale și având în vedere manifestarea de voință a inculpatului, care nu a solicitat continuarea procesului penal, instanța nu a putut analiza în fond acuzațiile aduse inculpatului, pentru a aprecia dacă acesta a comis infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
• Prin urmare, în lipsa analizei elementelor de tipicitate obiectivă și subiectivă, prevăzute de norma de incriminare, nu se poate reține comiterea de către inculpat a infracțiunii ce a făcut obiectul acuzației, astfel că nu se poate aprecia că înscrisurile menționate ar cuprinde mențiuni necorespunzătoare adevărului.
• Pentru aceste motive, tribunalul (…) va respinge, ca neîntemeiată, cererea de restabilire a situației anterioare săvârșirii infracțiunii, prin anularea totală sau parțială a unor înscrisuri, formulată de Ministerul Public”, se arată în motivarea instanței de fond.

Acuzațiile DNA pentru fostul europarlamentar PDL

Pe data de 09.04.2019, Petru Constantin Luhan, la data faptei membru în Parlamentul European, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente false, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada 17 martie 2010 – 06 martie 2012, inculpatul Luhan Petru Constantin, în calitatea menționată mai sus, cu rea-credință, a depus la Parlamentul European 37 de cereri false prin care a solicitat rambursarea unor cheltuieli de transport.

La cererile respective, inculpatul a atașat mai multe documente justificative (facturi fiscale, chitanțe, bonuri de combustibil) având același caracter ilicit, prin care:

• s-au supraevaluat costurile unor bilete de avion,
• s-au atestat deplasări cu autoturismul între localitatea de domiciliu a inculpatului și locul de muncă, în principiu orașele Strasbourg sau Bruxelles, deplasări care, în realitate, erau efectuate cu avionul.

Ca urmare a acestor demersuri, inculpatul Luhan Petru Constantin a obținut pe nedrept de la Parlamentul European suma 50.368 euro.

Procurorii lui Kovesi au descins la Botoșani. Ancheta vizează o fraudă de 160.000 de euro

Biroul Parchetului European din Cluj-Napoc face joi, 18 aprilie, percheziţii în mai multe locaţii, inclusiv în instituţii publice, din judeţul Botoşani, în cadrul unei anchete privind o...

„Un tigru de hârtie”. Cum ocolesc lobbiștii mecanismul european de transparență

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea...