Ce s-ar întâmpla prin contopirea piloanelor 1 și 2 de pensii. Calculul făcut la salariul mediu brut indică un venit lunar mult mai mare

Sistemul public de pensii din România este într-o situație gravă, intuită însă subestimată și ignorată de acțiunile politicienilor, atrag atenția experții în economie. Un sondaj ISRA Center pentru APAPR (Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România) arată că 55% dintre români se tem că statul nu va putea să le asigure o pensie decentă.

Punctul de pensie se majorează de la 1 ianuarie la 1.785 de lei, față de 1.586 cât e în prezent. Românii nu prea știu exact ce bani vor primi atunci când vor înceta activitatea. În acest moment, cel mai mare procent din punctul de pensie se duce la stat.

Un grup de cercetători (Christian Năsulea, Radu Nechita și Diana Năsulea) de la Institutul European pentru Studii Economice (IES-Europe) a analizat sistemul de pensii din România și au ajuns la concluzia că „reforma cea mai bună ar fi, pur și simplu, abandonarea completă a modelului bazat pe repartiție și trecerea la un sistem de pensii prin capitalizare”.

Ce se întâmplă cu pensiile românilor

Specialiștii IES au comparat sistemele de pensii din Pilonul 1 și Pilonul 2 pe perioada când ele au existat simultan, adică din 2008 până în 2021. Tabelul de mai jos evidențiază contribuțiile la Pilonul 1 al unui salariat care, în toată această perioadă, a fost remunerat cu salariul mediu. Potrivit legislației actuale, un salariat plătit cu salariul mediu pe parcursul întregului său stagiu de contribuție de 35 de ani ar fi îndreptățit să primească o pensie egală cu „un punct de pensie”, al cărui nivel este stabilit prin lege.

În 2022, punctul de pensie este egal cu 1586 lei.

Aplicând formula de calcul pentru perioada 2008-2021, pensia lunară aferentă asigurată de Pilonul 1 ar fi de 634 lei (1586x14/35). În realitate, ea ar fi mai mică pentru un stagiu incomplet de cotizare.

De la data de 1 ianuarie 2024, conform unei ordonanțe din iulie 2022, validată de Parlament și promulgată de președinte, contribuția la Pilonul 2 de pensie va crește cu un punct procentual, de la 3,75% la 4,75% în 2024.

Dacă acest salariat mediu ar fi avut însă posibilitatea de a depune toate aceste contribuții în pilonul 2, valoarea lor cumulată la sfârșitul anului 2021 s-ar fi ridicat la un portofoliu de 202.690 lei, în ipoteza unui randament nominal de 7,82%, egal cu randamentul mediu al fondurilor de pensii din Pilonul 2 din țara noastră.

Presupunând același randament mediu și în continuare, această sumă ar genera un

venit anual de 16.863 lei. Aceasta înseamnă că dacă ar fi fost acumulate și capitalizate în Pilonul 2 toate contribuțiile, pensia lunară al acestui portofoliu s-ar ridica la 1321 lei, păstrând neatins portofoliul acumulat, acesta rămânând moștenire. (Există și varianta diminuării lui progresive, pentru a permite cheltuieli mai mari, dar cu riscul de a rămâne fără surse de venit, sau varianta de a fi transformat într-o rentă viageră, care ar permite o pensie mai ridicată, dar fără posibilitate de moștenire în acest din urmă caz).

În ipotezele simplificate, la contribuții egale, nivelul pensiei tip Pilon 2 este mai mult decât dublul celui aferent Pilonului 1. Pe termen mai lung, acest ecart s-ar mări deoarece capitalizarea contribuțiilor ar spori sumele acumulate mai mult decât ar putea crește punctul de pensie în situația demografică din țara noastră.

Sistemul de pensii din România stă, de fapt, pe patru piloni

În prezent, soluția adoptată de guvernanți pentru sistemul de pensii din țara noastră a fost cea sugerată de Banca Mondială, construită pe trei piloni principali:

• un sistem public de stat în regim de repartiție (Pilon 1)- este pensia de la stat. O primești după ce ai contribuit un anumit număr de ani la sistemul public de asigurări sociale

• un sistem administrat privat, cu capitalizare în conturi individuale (Pilon 2)- este pensia privată obligatorie pentru cei cu vârsta de până în 35 de ani și opțională pentru cei care au între 35 și 45 de ani

și

• un sistem cu contribuții voluntare capitalizate în conturi individuale (Pilon 3) este pensia privată facultativă. Adică acea sumă de bani pe care o pui tu deoparte, indiferent de vârstă, pentru a dispune de un venit suplimentar la pensie. Valoarea contribuției poate varia între pragul minim stabilit de către fiecare fond de pensii facultative în parte și nivelul maxim de 15% din venitul tău lunar brut.

Diferența este semnificativă: în cazul Pilonului 1, contribuțiile celor activi sunt colectate la comun, în Bugetul Asigurărilor Sociale, și cheltuite imediat pentru pensiile celor mai vechi în sistem. Sistemul este similar unui joc piramidal, cum a recunoscut un ministru al Muncii.

La Pilonii 2 și 3, contribuțiile sunt depuse, acumulate și capitalizate în conturi individuale, unde se reinvestesc și dividendele sau dobânzile titlurilor din fondul respectiv. Titularul își păstrează dreptul de proprietate asupra acestora, drept care poate fi transmis moștenire urmașilor în caz de deces prematur.

De la înființarea Pilonului 2 în România, în 2008, fondurile de pensii private au avut un randament pozitiv, iar persoanele care au retras banii din cont au primit sume mai mari decât totalul contribuțiilor acumulate.

• Mai este și Pilonul 4

, însă aici vorbim despre pensiile ocupaționale constituite la inițiativa angajatorului. Conform ASF, pentru acest tip de pensie, angajatorul achită contribuțiile pentru toți angajații săi și reprezintă interesele angajaților în relația cu administratorul fondului de pensii ocupaționale.

Angajații pot contribui la același fond de pensii ocupaționale cu sume suplimentare celor investite de către angajator, pentru o creștere mai accentuată a valorii activului personal și a cuantumului viitoarei pensii.

De ce se clatină pilonul 1

Cercetătorii IES-Europe spun că sistemul public de pensii postdecembrist a fost gândit prost încă de la început, iar reforma acestuia, pusă în practică tardiv, abia la un deceniu după ce legislația fusese definitivată (2007), este insuficientă din cauza limitărilor date de sfera de cuprindere (doar o parte din angajați), al sumelor implicate (contribuții și deductibilități fiscale reduse) și al obiectivelor urmărite.

„Scopul principal al reformei era doar acela de a perpetua sistemul public de pensii bazat pe repartiție și nu înlocuirea lui progresivă printr-un sistem prin contribuții capitalizate în conturi individuale, așa cum ar fi fost normal”, a explicat Diana Năsulea, drd. la ASE București.

Principala problemă este legată de viabilitatea unui sistem bazat pe repartiție, așa cum este cel construit în jurul Pilonului 1, depinde de raportul dintre cotizanți și beneficiari.

Ideea părea bună în urmă cu 100 de ani, când natalitatea era mai ridicată, intrarea pe piața muncii se făcea mai devreme și speranța de viață era mai redusă. Acum însă raportul dintre cotizanți și beneficiarii a ajuns să fie de aproximativ 1 la 1, iar peste mai puțin de zece ani vor ieși la pensie „decrețeii”, în timp ce pe piața muncii vor intra generațiile născute după 1990, mult mai puțin numeroase.

Argumentele autorităților și ale celorlalți susținători ai sistemului pe repartiție (Pilonul 1) se referă la siguranța oferită de garanția statului, echitatea și solidaritatea inter-generațională, respectiv dificultatea finanțării tranziției la un sistem bazat integral pe capitalizare. „Niciunul dintre aceste argumente nu stă în picioare”, a spus Radu Nechita, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Acesta a explicat că hiperinflația din anii `90 a expropriat economiile populației și a pauperizat generații de pensionari, ceea ce arată cât de mari sunt garanțiile oferite de statul român. A invoca echitatea e ironic în condițiile în care pensiile pot diferi, la persoane cu niveluri salariale similare, în funcție de profesia avută și de anul calendaristic de pensionare, nu de nivelul contribuțiilor.

Ideea de echitate e umbrită de multitudinea de profesii în care este posibilă pensionarea cu 10-15 ani mai devreme decât în cazul majorității cotizanților, cu pensii de câteva ori mai mari decât media. Iar solidaritatea inter-generațională nu poate fi rezultatul unui sistem care transferă resurse, forțat și netransparent, de la o generație la alta.

„Singurul argument convingător este cel al dificultății de a finanța tranziția”, mai spune Radu Nechita, care adaugă că INS a estimat datoria implicită aferentă sistemul de pensii, la nivelul anului 2015, la 1.320.173,4 milioane de lei, adică echivalentul a 185% din PIB-ul înregistrat în acel an.

Diferența între Pilonul 1 și Pilonul 2

Cercetătorii IES-Europe au analizat eficiența sistemului public de pensii, comparând cele două sisteme, cel din jurul Pilonului 1 și cel aferent Pilonului 2, în cei 14 ani în care ele au existat simultan (2008-2011).

Calculele arată că pensia lunară aferentă asigurată de Pilonul 1 unui salariat mediu, care a contribuit 14 ani (din stagiul complet de 35 de ani), ar fi de 634 lei (1586x14/35). Dacă însă acest salariat mediu ar fi avut posibilitatea de a depune toate aceste contribuții în Pilonul 2, valoarea cumulată la sfârșitul anului 2021 s-ar fi ridicat la un portofoliu de 215.642 lei, în ipoteza unui randament nominal de 7,82% (egal cu randamentul mediu al fondurilor de pensii din Pilonul 2).

Presupunând același randament mediu și în continuare, această sumă ar genera o pensie lunară de 1.405 lei, în timp ce portofoliul acumulat ar rămâne moștenire. Prin urmare, în ipotezele simplificate, la contribuții egale, nivelul pensiei tip Pilon 2 este mai mult decât dublul celui aferent Pilonului 1.

Potrivit Serviciului Studii și Analize din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, 1.134.680 de persoane aveau pensii de sub 1.000 de lei/lună în luna noiembrie 2022, dintre care 302.180 aveau pensii de sub 500 lei/lună.

Toți aceștia primesc în realitate 1.000 lei lunar, diferența fiind oferită sub formă de „indemnizație socială pentru pensionari”, se precizează în document.

„Oameni care au contribuit toată viața la sistemul de pensii ajung să primească înapoi un venit cu 34% sub salariul minim pe economie, ceea ce îi face să fie printre românii cei mai expuși în fața inflației care face ravagii în această perioadă”, declară Radu Nechita, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Cum afli câți bani de pensie ai

Administratorul unui fond de pensii trebuie să informeze, anual, în scris și gratuit, fiecare participant despre despre situaţia sa financiară: activul personal la fondul de pensii, numărul de unităţi de fond şi valoarea acestora.

Transmiterea informaţiilor se face la ultima adresă de corespondenţă comunicată de participant, pentru anul precedent.

Poți să afli cât ai acumulat la pensia privată din Pilonul 2 și accesând https://apapr.ro/pensia-ta-online-verifica/

Iar dacă dorești să vezi cât ai cotizat la sistemul public de pensii, atunci trebuie să îi adresezi Casei Naționale de Pensii o solicitare scrisă. Poți opta să primești răspuns prin e-mail sau acasă, prin poștă răspunsul.

Însă, poți să faci acest lucru mult mai simplu, folosind internetul.

Orice salariat din România își poate crea un cont de utilizator pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) pentru a afla ce vechime în muncă a acumulat pentru pensia de stat (Pilonul I).Pașii de urmat sunt explicați AICI.

Cele 4 soluții IES-Europe

Cercetătorii IES-Europe propun patru soluții care să rezolve în bună parte problemele sistemului de pensii, astfel încât să nu se ajungă la colaps. Prima soluție se referă la relaxarea rezonabilă a restricțiilor de portofoliu întâlnite la Pilonul 2, în condițiile în care, în prezent, investițiile sunt limitate (cu foarte puține excepții) la piețele reglementate din UE și Spațiul Economic European. De asemenea, ar trebui modificate și limitele maxime ale investițiilor în acțiuni (în prezent, această limită este de 50% la acțiuni și 70% în titluri de stat).

A doua soluție înseamnă creșterea plafonului de deductibilitate fiscală pentru contribuțiile la Pilonul 3, care este în prezent de doar 400 euro/an, neschimbată din momentul adoptării legii 411/2004, când reprezenta un pic mai puțin decât salariul mediu brut lunar, iar acum înseamnă doar puțin peste o treime din salariul mediu brut lunar.

Cea de a treia soluție implică revizuirea restricțiilor și obligațiilor de informare ale fondurilor private de pensii (Pilon 2). În prezent, administratorii fondurilor private de pensii tratează superficial comunicarea cu clienții lor, ceea ce reprezintă „o eroare strategică”, spun cercetătorii IES-Europe.

Există astfel riscul ca autoritățile să speculeze lipsa de informare și să adopte sancțiuni abuzive, cum s-a întâmplat în Polonia și Ungaria, unde au fost naționalizate fondurile acumulate în corespondentul Pilonului 2 din țările respective.

A patra soluție, care reprezintă adevărata reformă a pensiilor din România, este abandonarea completă a sistemului de pensii prin repartiție și trecerea la un sistem prin capitalizare dublată de asumarea de către stat a datoriei publice către actualii pensionari.

„Soluția ar presupune calculul obligațiilor explicite și implicite asumate de statul român față de pensionari și angajați. Asumarea lor explicită, recunoașterea ca o datorie publică și rambursarea acesteia, etalată în timp, ar fi realizată de către toți cetățenii, iar „prețul“ plătit de cetățeni ar fi astfel explicit și nu mascat, cum e acum. Ar fi prețul ieșirii din capcana repartiției și al câștigării autonomiei față de stat”, explică Radu Nechita.