Nimic nou pe frontul de est la pensii – din nou un film slab și prost, în niciun caz de Oscar

După o săptămână în care, în afară de câteva declarații ale deținătorului portofoliului Ministerului Muncii, din care tot nu s-a înțeles ce se dorește cu sistemul de pensii, a venit weekend-ul și sâmbătă seară la maximă audiență, 18.45-21.00, un post TV național, face rating pe seama durerii pensionarilor, privind rezolvarea inechităților dintre pensii egale ca și contribuție, cu formule mirobolante, din care greu poți înțelege dacă cei care au profitat de coeficientul de corecție de 1.41 %, vor fi ajunși de ceilalți, care au avut “ghinion” și au ieșit la pensie în ani în care coeficientul de corecție era mai mic.

Eu, după limita de vârstă de 65 de ani, am lucrat încă 1.7 ani, iar în 2020 când am cerut recalcularea pensiei, acești 1.7 ani mi s-au corectat tot cu 1.15%, coeficientul de corecție care mi-a fost acordat în 2018, de către CNPP, motivând că la intrarea în vigoare a Legii 127 o să se recalculeze tot și atunci se va ține cont de input-uri. Nu cred că sunt serioși vreunii dintre domnii și doamnele care se ocupă de pensii, cu asemenea eludări de achitare a sumelor calculate cu c0eficientul de corecție din anul în care au fost colectate, nu vorbesc de anii în care era un alt coeficient. Eu, față de alt pensionar, ieșit atunci în 2020, pentru prima dată la pensie, am fost discriminat, căci lui i s-a dat o pensie cu coeficient de 1.41%, iar mie pentru cei 1,7 ani, plătiți, conform OUG din 2017- 25% la fondul de asigurări sociale, mi s-a acordat un plus la pensie de 57 lei. Pentru că acel coeficient de 1.15% mi-a fost aplicat și în 2020, c-așa au decis mărimile lor, ce să se mai complice cu virgula mobilă.

Dacă se lua în calcul anul plății contribuției mele la Fondul de Pensii, primeam 120-135 lei, în fiecare lună, din 2020 încoace. Și probabil că nu sunt singurul în această situație. Un fleac, vreo 5000 de Lei până acum. Ca să nu mai vorbim de diferența imensă față de cei care au ieșit la pensie în 2020, la același număr de ani și salarii echivalente, între mine și unul norocos din 2020, este de cel puțin 26%. Pe care i-am pierdut, fără șanse să-mi fie restituiți, iar alții i-au primit. Mai ceva ca jocurile de noroc de pe podurile Tamisei (cunoscătorii știu despre ce vorbesc). Cât despre Legea 127, e clar nu va intra în vigoare, deci tot ce s-a amânat că va fi recalculat pe noua lege, e praf în ochi.

Și acum, când s-a dus și termenul în care, conform inepțiilor din PNNR, era un termen maxim de intrare în vigoare a noii legi a pensiilor, 30 martie 2023, vedem că nici măcar draft-ul agreat nu s-a remis către Parlament, nu se știe decât pe sursele acelui post TV. O glumă jalnică, să introducă reclame în calup extra, în așteptarea dezvăluirilor senzaționale, de exemplu că se dau pensiile anticipat, să aibă lumea ce cheltui. Nu mai știu ce să facă să aibă audiență, căci altfel nu prea au cu ce subiecte să atragă publicul, asta fiind făcută pe speranțele seniorilor, că cineva chiar se gândește la ei. Și săracii seniori speră. Atât le-a mai rămas.

Din toată hărmălaia din acea emisiune, dl. Izvoranu s-a distanțat cu brio, are frazele articulate, știe ce vorbește. Din nou, a repetat ce ar trebui toată clasa politică să bage la cap, dacă ai un sistem de salarizare echitabil, în raport de costurile primare, controlate de guvern, nu de altcineva, nu ai o problema cu un sistem de pensii rezonabile, civilizate, nici cu sustenabilitatea lui, nici cu șanse de colaps. Cu condiția să nu iei din el pentru alte necesități, să nu bagi în el alte drepturi asimilate pensiilor, din zona de ajutor social.

Și, tot mai pregnant transpar, din toate dezbaterile media sau oficiale, că se dorește amestecarea mai multor sectoare, vezi cele din apărare, siguranță națională, cu cele din justiție, Parlament, Curtea de Conturi, ca nimeni să nu mai desfacă pelteaua închegată prost. Chiar nimeni nu observă că se amestecă case de pensii din apărare, siguranță națională (MAI) cu cele din CNPP. Oare, în al cui profit? Conturile sunt separate, filele de buget sunt altele, chiar nimeni nu poate da peste mână acestor domni/doamne, care scriu numai ca să își bată joc de categorii mari de populație?

Impresia mea, privind toată “panarama” făcută de gazdele emisiunii, este că sunt lansate baloane de încercare pentru a vedea reacția populației sedentare, cum zic unii despre pensionari, la diverse moduri de corectare a inechităților din sistemul de pensii. Nu sunt convins că cei de la guvernare ar vrea să rezolve această problema, ci mai curând ar dori s-o paseze către o altă perioada de timp, după alegerile din 2024. Și dacă ar fi obligați să o facă acum, să minimizeze la maxim cât ar trebui să dea. Cu baloanele de încercare, chiar e o știință să concepi o emisiune de gen. Dar astea nu se fac de oricine, și oricum. Că nu iese ce ați dorit, așa cum s-a văzut clar în emisiunea TV. Nici clarificările de duminică seara, needificatoare, nu au fost de natură să salveze aparențele.

Pentru că, dacă:

• Dl. Budăi s-ar fi preocupat din 2022, ca un profesionist, așa cum declama emfatic, să pună în vigoare Legea salarizării cu toate anexele ei, să se bată cu cei de la Finanțe pentru colectare mai bună a restanțelor din Fondul de asigurări sociale, să-și pregătească, cu alte cuvinte, mingea la fileu pentru noua Lege a pensiilor, acum trebuia să aibă un draft gata, care era discutat cu societatea civilă și putea fi introdus în dezbateri în Parlament. A avut un an de zile la dispoziție, nu 120 de zile, cum a cerut, și apoi n-a mai zis nimic de ce trebuia să facă. Căci oricum Legea 127, care a promis că o va repune pe rol din 2021, probabil, de comun acord cu marea coaliție (cum altfel), a ajuns în coșul de gunoi al istoriei, fără să producă efecte. Alegerile din 2018 au fost însă câștigate de partidul care a promovat legea și a trecut-o prin Parlament. Dilemă mare - oare o mai fi bun ulciorul, să mai repetăm figura?!
• Dl Câciu ar fi demarat restructurarea pe care o cere acum, că nu mai intră în deficitul bugetar, cu vreo 20 mld Lei, ar fi reconsiderat scutirile de contribuții la Fondul de asigurări sociale și ar fi pus o presiune mărită pe ANAF la colectare. Pârghii care le are la îndemână și pe care sigur știe să le folosească. Dacă vrea. Oricum democrația i-a arătat adevăratul respect, când șeful ANAF l-a contrazis că are un deficit pe venituri, cu argumentarea că sunt prognoze care ies sau nu, ca la Loto…
• Dl. Virgil Popescu nu s-ar fi încăpățânat să continue marasmul în care a băgat toată economia României, dacă înțelegea că, într-o zi, va trebui să plătească pentru toate falimentele pe care le-a provocat, pentru toate dramele sociale în care a băgat familii întregi, din cauza neputinței suportării prețurilor aberante, aduse în piață de traderii selectați de Ministerul Energiei și de ANRE. Așa au înțeles domnii din PNL să reglementeze piață. Au ales cine să culeagă fructele. Complet dezinteresați… Nu că cei de la PSD n-au știut sau s-au opus. Uitați-va cine e șeful ANRE.

Principalele probleme ale societății, azi, sunt inflația și costurile enorme la energie, gaze și combustibili.

Toate aceste distorsiuni induse în piață, dereglementarea haotică (scuze – “liberalizarea”…) petrecută în 2021, se răzbună și nu văd nici un semn că ar fi corectate în vreun fel. Ni se tot spune, și în vest sunt probleme cu prețurile mari. Dacă e cineva sănătos la cap, n-ar avea curajul să spună așa ceva. Dacă ai 3000 de EUR și îți vine gazul, în loc de 500 EUR, 650 EUR (o creștere de 30%), te îngrijorezi, dar ca pondere în venit nu-ți creează o problema existențială. Asta nu înțeleg, sau nu vor, guvernanții noștri, când tratează valorile energiei și gazelor la nivelul veniturilor pe care le au ei, demnitarii. Nu e cazul să dau exemple de la noi, oamenii normali, căci le știți foarte bine, din păcate.

Justificarea afirmațiilor de mai sus, o găsiți în următoarea declarație a vicepreședintelui ANRE, din partea UDMR: “Legislația este în avantajul consumatorului român, iar prețurile energiei sunt plafonate la niveluri destul de mici, mai ales la electricitate, a declarat Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ANRE. Prezent la o conferință de profil, Zoltan Nagy Bege a mai declarat că din acest motiv, măsurile şi investițiile în eficiență energetică ar putea fi limitate. Pentru populație și IMM-uri, prețul final al gazului și curentului este plafonat, prin decizie a Guvernului, iar Executivul compensează furnizorii cu diferența până la costurile reale de achiziție a materiei prime.

„Eficiența energetică va avea un rol foarte important pentru că, până la urmă, depășești criza prin măsuri în două direcții: crești producția şi scazi consumul. Avem o legislație destul de avantajoasă din punct de vedere al consumatorului şi prețurile sunt plafonate la niște niveluri, mai ales la energie electrică, destul de mici. Cât timp prețurile vor rămâne la acest nivel, probabil că măsurile şi investițiile în eficiență energetică nu vor fi stimulate, potențialul va fi limitat - a precizat Nagy.”

Ce poți să mai spui la așa declarație a unui oficial, care răspunde de reglementarea piețelor de energie și gaze. Cum să spui că nivelul plafonat este destul de jos, când, acum, prețul pe Megawatt/oră a scăzut, de l-au găsit pe la nivelul din 2020. Între timp plafonarea nu s-a ajustat și ea cu piața, e greu. Și apoi, iar uităm un amănunt, nesemnificativ. Facturile de salarii, alea micuțe pe care le iau onorabilii din ANRE, se plătesc de toți participanții activi în piața de energie, fără excepții. Nu-i așa că e frumos?

Se putea numi oricum această autoritate, nu de reglementare în folosul consumatorilor. Sau poate de la început n-a fost concepută pentru noi, ci pentru cei care o plătesc. ȘI atunci sunt de înțeles domnii, cu declarațiile de mai sus.

Mă întreb, dacă sunt așa de jos prețurile, ce artificii au făcut furnizorii de energie și gaze, de le-a ieșit un profit urcat la cer în 2022. Or fi vândut gogoși în piață. Chiar domnul acela vicepreședinte, zice el, crede că noi suntem naivi… În 2022, la sfârșit, cei care au preluat afacerea Enel din România, au declarat că profitabilitatea operațională, EBITDA recurentă, s-a ridicat la 953,7 milioane EUR, în creștere cu 82 milioane euro (9,4%) față de 2021. Și asta dl. Nagy-Bege consideră puțin, nu ai de unde să faci și investiții…

Revenirea la piața reglementată din 2021 se putea face, a confirmat-o și comisara pe energie la București, în 2022, la început, a întărit-o și fosta Prim Ministru, d-na Viorica Dăncilă, de curând, și care, întâmplător, este inginer cu specialitate petrol și gaze, deci știe foarte bine cum se mișcă aceste piețe.

Concluzia este că nu s-a vrut, s-au bucurat de încasările mai mari din accize și alte taxe aferente domeniului – cca vreo 45 mld Lei în 2022, în plus. Nu l-am auzit pe dl. Câciu să ridice problema asta în ședințele de guvern, că îi vin venituri excedentare necuvenite la bugetul de stat, pe care ar dori să le returneze consumatorilor, și caută o cale rapidă să facă asta, că are și el, ca dl. Budăi, niște bătrâni pe acasă, care se descurcă greu cu prețurile la curent și gaze în halul asta.

Ca și la ANRE, și la ASF sunt bâlbe privind supravegherea piețelor de capital și asigurări. Din cauza susținerii acestor autorități ale statului de către actorii din piața caracteristică, se văd rezultatele. Dar dacă a fost pus acolo pe salariul ăla așa de mare, și pe timpul mandatului sau s-a produs falimentul unui actor din piață (Euroins, în cazul de față), înainte ca el să ia vreo măsură de limitare a dezastrului provocat de asemenea dandana, normal ar fi ca şi el să suporte parte din paguba pe care Fondul de Garantare ar trebui să o pună la dispoziția păgubiților. Economia de piață asta învederează cu obstinație, câștig și pierdere, nu spune că numai la câștig e de piață, la pierdere e colectivă. Riscurile trebuiesc și ele asumate, nu numai succesele și primele, pline de bicarbonat, ca micii din Obor.

Ipocrizia a atins cote greu de imaginat, și ce e grav e că nu sunt semne ca cineva să ia taurul de coarne, să dea cu el de pământ și dacă mai sunt și alți membri ai regnului prin preajma, care ar mai încerca tot așa, să aibă aceiași soartă. Probabil că nici nu se dorește așa ceva. E deajuns că existați, vreți să mai și trăiți? Dacă aceste distorsiuni ar fi fost corectate, ar mai fi fost loc de amânare a aplicării noii legi a pensiilor. Dar cine să facă asta, trebuie voință politică, inteligență, experiență profesională şi convingerea că faci ceva important pentru semenii tăi.

Tot ni se aruncă cifre care arată că față de perioada de dinaintea intrării în UE, creșterea PIB este una semnificativă.

În 2018, produsul intern brut din România a ajuns la 26.500 de dolari, cu 6.640 de dolari mai mult decât în 2015, arată un raport publicat de Banca Mondială.

Am mai discutat de contradicția aceasta, creșterea PIB nu este sinonimă cu creșterea nivelului de trai. Dar să constați că lucrurile sunt mai rău de cum erau în 2006 sau 2007, e grav și cere o regândire a paradigmei sociale și chiar politice. Dezechilibrele economice sunt cel mai ușor de inițiat, dar cel mai greu de refăcut. Dacă ai modificat valori de bază în energie, gaze, carburanți, este imperios necesar să refaci și puterea de cumpărare a celui care-și vinde forța de muncă, în raport de acestea. Altfel creezi distorsiuni în piață, grave și iremediabile, finalul fiind falimentul sau blocajul economiei. Îmi pare rău că dl. profesor Mircea Cosea le tot spune guvernanților ce se întâmplă, cu subiect și predicat, ca un dascăl care știe ce fel de studenți are în față. Degeaba. Domniile lor au altă agendă, dacă nu chiar și altă țară, poate. România reală se stinge încet, încet.

Nu uitați că foamea și anarhia naște monștri, că nu vor câștiga persoane competente, cu demnitate, în alegeri, pentru că nu vor candida. Din bun simț. Și, poate, și pentru că știu că nu mai pot minți încă o dată un popor adus la capătul răbdării, fără șansa unei speranțe reale.

Mai avem o lună până la rocada extraordinară. Dl. Ciucă, din păcate, a ratat șansa să rămână în istorie ca un general destoinic, și la război, și în timp de pace. Păcat.

Dl. Ciolacu se încălzește pe margine, pare hotărât să marcheze, după privirea hotărâtă din interviurile ad-hoc, să-l vedem în teren. Acolo e momentul adevărului… care o fi acela.

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Când vor fi livrate pensiile în contextul sărbătorilor pascale. Anunțul directorului Poștei Române

Directorul general al Poştei Române, Valentin Ştefan, a anunţat, miercuri, că vor fi livrate pensiile, până de sărbătorile pascale. El a precizat că, în funcţie de momentul în care vor...

Ministrul Muncii, anunț despre momentul în care pensionarii vor primi pensiile majorate, după recalculare. Persoanele care vor lua cei mai mulți bani în plus

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a anunţat duminică, 28 aprilie, că în luna septembrie românii vor primi pensiile recalculate şi a precizat că nicio...