Socialismul PNL din politica pensiilor

Săptămâna trecută, pentru că nu erau destule și grave distorsiuni în economie, care reclamau urgență în rezolvare, apare în Evenimentul Zilei online, o știre din 22.01.2022, în care dl. Dan Vâlceanu - Ministrul Fondurilor Europene în actualul guvern - ne comunica argumentele prin care procentul de 9,4% din PIB pentru Fondul de pensii, stabilit de fosta conducere a Ministerului – de la USR, era superior oricăror alocări financiare la Fondul de Pensii până în 2021.

Justificarea prin care se susține acest procent, după părerea mea, pleacă din start cu mai multe omiteri față de situația reală. Lăsând primul argument spus de dl. Ministru, că dl. Marius Budai are o viziune socialistă și dansul are altă viziune, să fie judecat de cititori, ni se spune că niciodată fondul de pensii nu a atins în PIB-ul României, procentul de 9.4% și că nimeni nu s-a plâns atunci că guvernanții ar fi ținut pensionarii în sărăcie. Păi din procentele inferioare lui 9.4% a rezultat pensia minimă de 840 de lei și cea medie de 1600 lei, care era probabil bună dacă cursul leu/euro ar fi fost 1.5-2.0 lei/euro. Dar ce să vezi, cursul a fost cel mai bine 4.35, cel mai rău 4.94 și toate elementele esențiale- carburanți, gaze, energie electrică- au au crescut de parcă le-a pus cineva drojdie, că la cozonacul de Crăciun. Dacă spune cineva că de curs se ocupă Banca Națională, și nu se pune… Am mai auzit şi despre inflaţie, tot Banca Naţională are treabă. Restul…, nu.

Cifrele bat filmul, viața și ce se mai întâlnesc ele prin cale

Mai aduce argumentul că procentul mediu de 12% din PIB, media ponderii în UE la acest indicator, nu este relevantă, pentru că la noi colectarea datoriei publice la Bugetul statului este de 30%, pe când la statele care au 12% pondere, colectarea depășește 40%. Mare adevăr, cifrele bat filmul, viața și ce se mai întâlnesc ele prin cale. E cel puțin incorect să aduci acest argument ca scuză, pentru că doi ani de zile au fost personalități din PNL la conducerea Ministerului Finanțelor, în ultima perioadă, chiar domnia sa a deținut portofoliul. Toate departamentele din subordine au transmis, cel puțin săptămânal rapoarte privind colectarea la Bugetul Statului, restanțele pe structuri și activități esențiale. Nu am sesizat o creștere substanțială a nivelului colectării și nici a stingerii datoriilor mai vechi. A existat o creștere față de 2020, dar cred că această se datorează prorogării termenelor de plată, din timpul declanșării stării de urgență din 2020, cu scadență în 2021. Acel procent de colectare, folosit acum ca justificare pentru nivelul scăzut al Fondului de Pensii, a fost una din sarcinile ANAF și a coordonatorului sau ierarhic.

Pentru că nu ne-a spus care este acea altă viziune a domniei sale (poate liberală, dar trebuie să o susțină cu argumente, nu cu declarații) privind problema pensionarilor, nu am cum să apreciez raţionamentul în această materie decât în urmă cifrelor, rezultat al exercițiului financiar din 2021, când vor fi publicate. Dacă se vor vedea creșteri substanțiale ale colectării la Bugetul de Stat pentru fondul de pensii, este posibil că domnia să să aibă dreptate. Dar dacă nu?

Nu știu cum se face că, în toate perioadele când puterea a fost de orientare liberală (deși la noi termenul are nevoie de multe lămuriri), problema pensionarilor a fost subsumată priorităților din programele de guvernare, și nu au avut timp de probleme mărunte, că aceea a existenței pensionarilor. Demnitatea, onoarea, cinstea, respectul, sunt expresii demodate, desuete și deci, nu pot fi luate în considerare. Și împreună cu ele, și oamenii care și-au făcut un crez din aceste expresii, care i-au sprijinit când le-a fost greu, i-au ridicat când au căzut, i-au înălțat când au avut culoarul și încrederea semenilor.

În 2007-2011, deciziile politice ale celor de la guvernare (nu se știe de ce orientare), au dus la un deficit la Fondului de Pensii de cca 14.6mld. Lei în 2011.

Despre criză economică, pe care n-am băgat-o în seama până nu ne-a tras ea de mânecă, nu vorbim deși și datorită ei (scăderea cu 25% a fondului de salarii în 2010) s-a mărit deficitul și implicit, contribuția de la bugetul de stat la Fondul de Pensii.

În aceiași perioadă numărul salariaților ocupați în economie, a scăzut cu 560.000 de posturi, restrângeri de activități, închideri de fabrici, restructurări administrative, ce au condus la creșterea deficitului, sunt tot rezultanta politicilor guvernelor aflate la putere (din păcate susținute de PSD dar cu deciziile pe politici economice în curtea lor, PDL-PNL). Probabil că preocuparea era ca acum, echilibrele macroeconomice, investițiile străine (că pentru cele interne era nevoie de capitalişti autohtoni), reformele structurale (care, dacă au fost aplicate, ne-au dus în starea în care suntem acum), atragerea fondurilor europene (declarativ, căci s-a văzut rezultatul 2007-2013).

Premiul cel mare: intrarea în sistemul public de pensii a beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică, și siguranță națională

A fost stabilită, prin lege, pensia minimă, cu preluarea celor din alte sectoare, care nu au contribuit la Fondul de pensii -cooperație, agricultură, etc.- la care s-au completat sumele cuvenite pentru acordarea pensiei minime, stabilită prin lege- încă un procent de 4-5% la creșterea deficitului completat de la Bugetul Statului.

Și premiul cel mare: intrarea în sistemul public de pensii a beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică, și siguranță națională, prin Ordonanță de Urgență, în 2011, care a adăugat cca 800 mil. Lei la deficitul, și așa mare, de la Fondul de Pensii.

Deci, văzând ce s-a întâmplat în anii trecuți, e puțin cam greu să justifici doctrinar măsurile luate de guvernele din dreapta eșichierului politic, fără să îți asumi consecințele negative ale măsurilor asumate.

Dacă mai punem problema că în 2021 era în vigoare o lege a pensiilor – nr. 127/2019 ce trebuia să intre în vigoare la 1.09.2021 – fiind prorogată pentru 2023, dar că majorările punctului de pensie prevăzut în articolele din corpul legii, dădeau o perspectivă despre cum ar fi trebuit să arate fondul de pensii, măcar după ce se termina și ultima majorare din 2021, e dificil de înțeles cum poți introduce într-un document oficial procentul de 9.4% și să nu fi suspectat de menținerea într-o stare pauperă a pensionarilor. Starea în care ar fi găsit pe pensionari tăvălugul exploziei prețurilor la energie electrică și gaze, ar fi fost alta, ținând cont căci, conform calendarului, votat de toate partidele existente în Parlament (deși unii încearcă să se eschiveze, dar atunci nu au avut curajul să exprime clar opoziția lor) dacă punctul de pensie ar fi fost 1875 din 2021 septembrie săream bine de 9.4% din PIB. Ce să mai vorbim despre corectarea cu procentul inflației și al creșterii salariului mediu brut anual, care nu s-a făcut niciodată. Și vorbim de guvernarea de dreapta. E deranjant că, prin contrast, atunci când o măsură de corectare a pensiilor este luată, totdeauna este luată de partide de stânga, dar realitatea asta e.

Nu l-a oprit nimeni pe dl. Câțu să-I spună dlui Ludovic Orban, premierul de atunci că nu mai aranjează nici un împrumut avantajos, până nu rezolva politic problema pensiilor, în special a celor mici, căci de cele speciale, am văzut cât de hotărâți au fost și cei de la USR și cei de la PNL care și-au făcut stindard în campania electorală din cele 30 de zile în care vor elimina pensiile speciale. Dar, vorba d-lui Orban, să nu-l deranjăm pe dl. Câțu, când este atât de jos în sondaje. Dacă ar mai și vedea ilarul aserțiunilor pe care le imputa actualului ministru al finanțelor- dobânda mare la credite, care ar dărâma încrederea investitorilor în capacitatea de solvabilitate a țării- acum fiind undeva la 5.3%, când domnia să a luat în vara lui 2021 credite cu 5.4% (datele BCE, din păcate), ce putem spune.

Am avut întotdeauna dorința de a crea o echipa, de a lucra în echipa, de a susține argumentele coechipierilor sau de a-i contrazice cu argumente sau fapte, cu condiția să le înțeleg, să le accept și să impun idei bazate pe consens, în interesul echipei.

Nu știu ce echipa s-a construit după alegerile PNL din 2021, dar pot susține că nu am înțeles nici ce reforme s-au făcut, nici unde s-au cheltuit banii împrumutați, de am ajuns puțin sub 50% din PIB cu datoria externă, pentru că investițiile ar fi trebuit să se vadă, dacă nu măcar să fie explicate să înțelegem și noi cei care o viață am înțeles concretul și palpabilul ( întâmplător, am avut onoarea să finalizez și să pun în funcțiune o uzina de reparat material rulant în Egipt -EL WASTA- primul obiectiv predat la cheie în termenul contractual de către statul român, în 1987 - 167 de milioane de dolari).

Și după o viață de eforturi, văd că cei pe care i-am întreținut cu munca mea, să facă școli și facultăți, vin și îmi spun că niciodată nu s-a atins procentul din PNNR - 9.4%, ca și când dacă totalul pensiilor, așa cum au fost ele îndesate cu tot felul de categorii care, prin legile de atunci nu plăteau contribuție la pensie, ar fi fost atins cu majorările acordate, pensionarii ar fi trăit în puf și petreceri până când li se terminau zilele pe planetă asta.

Am văzut zilele trecute greva spontană a salariaților de la STB. Din nou, încercări de dezbinare s-au evidențiat -ba că salariile sunt de 7-9000 lei, ba că se fură la piese și carburanți, toată panoplia de denigrări, ca ceea ce este esențial și vital, să fie eludat. De ce nu a fost organizată de Primarul General o întâlnire cu membrii Consiliului de Administrație ai STB, membrii Consiliului General, în care să se pună pe masă toate problemele -revendicări, condiții de muncă, etc. Dacă amestecăm permanent problemele, o să vedem că la conducerea mijloacelor de transport local vor fi alte naționalități. Poate asta se dorește. Pentru că eu nu cred că cineva are habar de răspunderea pe care o are un conductor de indiferent ce mijloc de transport (nu are mai puțin de 30-100 de călători pe mijloc de transport).

Voci, care mai de care acide, au sărit să reclame salariul imens de 8-9000 lei luat de un șofer sau conductor de tramvai, troleibuz. Nu știu de ce parte a presei sunt aceștia, ce pot fi sigur e că, nu au habar despre ce scriu și ar fi bine dacă ar fi adevărat, să aibă net salariul acela. Să confunzi salariul brut cu netul este greu de scuzat, chiar dacă acum ai fi ieșit din școală.

Dl. Nicușor Dan se prevalează de o hotărâre a justiției și solicită reluarea activității, amenințând cu concedieri și sancțiuni de tot felul. Dar uită să vadă condițiile de muncă, uită să asculte doleanțele celor pentru care semnează statele de plata. Când a candidat la funcție trebuia să știe că va avea în primire și salariați, oameni, nu cifre sau formule, cu care zice dansul că a fost obișnuit. În asta constă aprecierea unui conducător – expertiză să de a media conflicte, de a găsi soluții financiare și administrative pentru funcționarea sistemelor ce compun o rețea urbană ca cea a Capitalei.

Ce doresc să justific cu acest conflict, care am auzit că s-ar fi încheiat astăzi 25.01.2022, este că hotărârea justitiei de încetare a grevei nu a fost luată în considerare de către protestatari, vreo 4 zile. Și dl. Primar General spera ca hotărârea justiției să fie respectată.

Dar când Guvernul Orban, în 2021 aprilie, ignorând consecințele, prorogă Legea 127/2019, cum e cu respectul față de lege? Nu am votat-o -spun unii, deși e greu cu cvorumul cu care a ieșit să crezi că au fost mulți contra- bun, dar a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial, deci obligatorie pentru toate entitățile statului. N-am văzut că cineva să sesizeze din oficiu vreun organ al impunerii legii pentru încălcarea acesteia.

În Marea Britanie, șoferii de autobuz sunt la mare căutare, acum cu Brexit-ul, un salariu de 3000-3500 Lire este anunțat în media, nu știu cât este real, nu știu cât sunt impozitele, dar ce pot spune e că nu au nici o legătură cu ce salarii sunt la noi pentru muncă echivalentă. Şi Londra nu e Bucureşti-ul.

În Spania, un supermarket a mărit salariul minim al angajaților săi din cauza problemelor energetice cu 87Euro, la 1487 Euro/luna, cel mai mic salariu. Salariul minim în Spania este cca 1050 Euro. Nu cred că sunt atat de altruişti patronii spanioli ca să facă cadouri. Cred ca au simţul măsurii bine dezvoltat şi că atunci când platesc bine au şi pretenţii. Şi aşa trebuie să fie.

La noi cca 1.600.000 de angajați sunt pe salariul minim, acum de 2550lei/luna, respectiv de 515 Euro/luna. Și un demnitar că dl. Ludovic Orban aprobă liberalizarea pieței de gaze și energie cu conștiința împăcată, că prin concurență, prețurile vor scădea. După care nici măcar nu iese să-și ceară scuze că a fost indus în eroare de subalternii săi, nu că decizia luată de domnia să a fost neinspirată, ca să fiu delicat. Cum să plăteşti o factură care-ți consumă resursele pe o luna întreagă, când mai ai și familie, copii, rate, etc. Acel Comitet Guvern-Sindicate-Patronate este dus în derizoriu, pentru că de acolo ar fi trebuit să iasă relațiile corect așezate pentru plata muncii, profitul patronilor și plata datoriilor către stat.

Dl. Ministru Vâlceanu, cu pregătirea domniei sale de finanţist, a făcut o proiecție a bugetului de pensii care ar fi rezultat dacă s-ar fi aplicat Legea 127/2019?

A făcut o propunere de majorare a salariilor celor din câmpul muncii, corelată cu inflația galopantă actuală, cu prețul ridicat al carburanților, cu prețul alimentelor pe trend exponenţial, cu prețul la gaze și curent care este jignitor de scump față de nivelul plăților salariale din România?

Tot aud, mari economișți că dacă se iau măsuri de reducere a TVA nu se reduc și prețurile, dacă se dau scutiri de la anumite taxe pentru alimente, nu se reflectă și în prețul la raft. Asta arată cât de matură este piață noastră “liberă”- fiecare crede că acum e momentul și trage tunul, cât poate- aveți exemplul cu taximetriștii din ziua grevei STB, când au ridicat prețul pe cursa de 3 ori.

Am mai spus-o și o s-o mai repet, poate. Cu sărăcia și cu lipsurile nu facem economie de piață în România. Dacă tot vorbiți de reforme d-le Vâlceanu- cu ocazia anunțului că vor veni încă 3 mld. Euro în primăvară, domnia să a afirmat “dar trebuie să mai vedem și reforme”, acestea nu se fac de cei care sunt plătiți pe criterii greu de înțeles, dacă la aceleași condiții și obligații, alţi angajatori își plătesc salariații cu 30-50% mai mult. Să înțelegem odată, că problema hiperinflației pe care o tot punem în discuție, când vorbim de salarii decente pentru situația de acum, nu se va produce, pentru că deja prețurile la multe sortimente sunt mai mult decât în țări cu economii dezvoltate.

Și reformele trebuie făcute de guvernanți, negociate cu sindicatele și patronatele și apoi aplicate. Deci asta cu “să vedem” este pentru statistică, învățământ, sau cercetare, nu pentru funcții executive guvernamentale.

Aștept cu mare bucurie să văd că la finalul mandatului, Ministerul Fondurilor Europene atrage fonduri, nu numai din PNNR, ci și din Programul 2021-2027 în care erau zbateri pe cifre, ba 55 mld Euro, ba 78 mld. Euro, neimportant. Eu zic că 80% din orice suma e mai bună decât 20% dintr-o suma mare. Și atunci voi încântat că în sfârșit a spart cineva ghinionul nostru – din 2007 ne tot lovim.

Și poate între timp, aveți timp să va aplecați și asupra problemelor cu care colegul dumneavoastră de Cabinet de la Ministerul Muncii se confruntă.

Cu expertiza dumneavoastră, cred că veți reuși să reparați ce s-a pierdut în anii trecuți, deficitul anunțat de dvs. sau cine a mai fost în poziția de Ministru al Finanțelor la Fondul de pensii, nu se datorează colectării și asta o șțiți mai bine decât mine.

Reglarea nivelului salarizării astfel ca taxele aferente să asigure sustenabilitatea Bugetului de Pensii și apoi, plata unor pensii decente, nu ca cele existente, este datoria primordială a primilor finanțiști ai țării.

Și sper să va remarc printre ei și pe dumneavoastră.

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

E oficial: Pensionarii vor avea bani de Paște. Anunțul ministrului Muncii

Pensionarii pot sta liniștiți, vor avea bani pentru Sărbătorile Pascale. Guvernul a decis joi, 25 aprilie, că pensiile vor veni în avans în luna mai atât pe card, cât și la ușă. În...

Când vor fi livrate pensiile în contextul sărbătorilor pascale. Anunțul directorului Poștei Române

Directorul general al Poştei Române, Valentin Ştefan, a anunţat, miercuri, că vor fi livrate pensiile, până de sărbătorile pascale. El a precizat că, în funcţie de momentul în care vor...