Veniturile faraonice ale judecatorilor CCR, dublate in ultimii doi ani. Magistratii amana cu repetitie discutarea reducerii veniturilor

Luni, 14 Decembrie 2020, ora 00:0260942 citiri
Veniturile faraonice ale judecatorilor CCR, dublate in ultimii doi ani. Magistratii amana cu repetitie discutarea reducerii veniturilor
Livia Stanciu, Valer Dorneanu si Daniel Morar, judecatori CCR

Daniel Morar, fostul sef al DNA si actual judecator CCR, s-a pensionat in 2015, la varsta de doar 49 de ani si a beneficiat, pe langa salariul de judecator CCR (201.509 lei) si de o pensie speciala de 57.648 de lei. Acesta isi indeplinise cei 25 de ani in magistratura care-i dadeau dreptul la pensionare. Patru ani mai tarziu, pensia speciala a lui Daniel Morar a ajuns la 359.514 lei.

Nu este nici macar cea mai mare pensie speciala pe care o incaseaza un judecator CCR si este cam jumatate din cea mai mare pensie speciala din magistratura. Intre timp, saptamana aceasta, Curtea Constitutionala a amanat, pentru a patra oara, luarea unei decizii privind legea prin care pensiile speciale mai mari de 7.000 de lei ar urma sa fie impozitate cu 85%.

Cea mai mare pensie speciala dintre toti cei noua judecatori o are fosta sefa a Inaltei Curti, Livia Stanciu, nu mai putin de 454.717 lei. Adica peste 93.000 de euro. Asta dupa ce in anul 2017 pensia acesteia era de doar 304.137 de lei. Presedintele CCR, Valer Dorneanu are si el o pensie speciala aproape egala cu a Liviei Stanciu: 454.068 lei, insa acesta a beneficiat si de pensia de fost parlamentar 75.396 de lei. In anul 2017, pensia speciala a sefului CCR a fost de 159.587 lei, pentru ca doar un an mai tarziu, in 2018, pensia acestuia sa ajunga la 322.220 de lei. In fapt, seful CCR are venituri lunare, pensii, salariu judecator plus salariu de profesor, de circa 16.000 de euro, aproape cat seful Curtii Supreme a Statelor Unite.

Judecatorul CCR Marian Enache are si el o pensie speciala uriasa, 497.564 de lei insa la aceasta suma magistratul a inclus si veniturile restante. In urma cu doi ani, in 2018, pensia speciala a acestuia era de 321.476 de lei. Un alt judecator CCR cu o pensie speciala importanta este Mona Pivniceru, care a primit anul trecut o pensie de 388.920 de lei. Cu un an inainte, in 2018, incasase 384.650 de lei. Fostul deputat de Satu Mare, Varga Attila, numit la CCR in 2016, nici nu stie exact cat este pensia sa speciala. In ultima sa declaratie de avere a trecut la venituri pensii doar "aproximativ 410.000". Asta inseamna fix 84.202 euro la cursul la zi.

La niciunul dintre judecatorii CCR nu se poate observa aceasta crestere spectaculoasa a pensiei speciale decat la fostul sef DNA, Daniel Morar. Dupa cum am aratat anterior, dupa pensionarea acestuia in 2015, in anul urmator acesta mentioneaza in declaratia sa de avere venituri de 57.648 de lei. Un an mai tarziu, pensia speciala a fostului procuror se dubleaza, ajungand la 100.504 lei. Anul urmator pensia speciala a acestuia ajunge la 331.460 de lei. In anul 2018 suma pe care o incaseaza ajunge la 350.885 de lei, o crestere ce continua si in anul 2019, cand pensia speciala a lui Daniel Morar ajunge la 359.514lei.

Ultimul judecator CCR care a trecut in randul pensionarilor din magistratura este Cristian Deliorga, care pe langa salariul de 289.247 de lei, a incasat, din iunie 2019, 144.732 de lei, pensia speciala dupa cei 38 de ani petrecuti in magistratura.


Cea mai mare pensie speciala din Romania: 73.890 de lei, lunar


Fostii militari, politisti, angajati ai serviciilor de informatii, aviatori, diplomati si parlamentari, alaturi de magistrati sunt categoriile ce primesc pensie nu in functie de contributia lunara ci in baza unei legi speciale. In total, numarul celor care beneficiaza de aceste pensii este de circa 170.000 de persoane. Cea mai mare pensie speciala se ridica la aproape 74.000 de lei si este acordata unui fost magistrat. Insa, daca pensia ar fi fost data in baza contributiei platite la sistemul asigurarilor sociale de-a lungul carierei, acesta ar fi meritat mai putin de 4.000 de lei. De altfel, daca pensia medie in randul celor aproape 90.000 de fosti militari este de circa 3.700 de lei, magistratii au in schimb o pensie medie de 19.640 de lei. Este de departe cea mai mare pensie din sistem, iar de aceste sume beneficiaza cei circa 4.100 de fosti magistrati.

"Cea mai nesimtita pensie speciala din Romania este in prezent de 77.000 de lei, pensia unui fost comandant magistrat de penitenciar in perioada comunista. In 2017, aceasta pensie era de 33.400 de lei. Astazi, ea a ajuns la 77.000 de lei. Ii rog pe cei care nu vor sa vada adevarul sa incerce macar sa urmareasca cifre", declara la inceputul acestui an deputatul PNL Florin Roman in plenul Camerei Deputatilor.

Explozia pensiilor speciale in ceea ce-i priveste pe magistrati nu se limiteaza doar la judecatorii CCR. Un alt exemplu cu privire la modul in care aceste pensii speciale au crescut in acesti ultimi ani este dat de fosta judecatoare de la Inalta Curte, Magdalena Iordache, sotia fostului lider PSD, Florin Iordache. In 2015, Magdalena Iordache a incasat o pensie de judecator de la ICCJ in valoare de 145.000 lei, pentru ca un an mai tarziu pensie acesteia sa creasca la 165.000 lei. In anul 2017, pensia acesteia ajunge la suma de 240.000 de lei, o majorare cu aproape 50%. Anul urmator pensia creste din nou pana la 263.018 lei, pentru ca anul trecut, in 2019, sa ajunga la incredibila suma de 304.800 de lei.
Cei peste patru milioane si jumatate de "cetateni obisnuiti" beneficiaza de o pensie medie de 1.586 de lei.


De ce au crescut atat de mult pensiile speciale


Povestea aparitiei pensiilor speciale reprezinta un exemplu clasic unde o lege ce acorda un statut special unei anumite categorii speciale, in speta magistratilor, este modificata constant pentru a largi cat mai mult aria beneficiilor si beneficiarilor. Astfel, pensiile speciale isi fac aparitia in anul 1997, sub guvernul Ciorbea, atunci cand magistratii beneficiaza de o "pensie de serviciu" ce nu se calculeaza pe baza contributivitatii, ci ca procent de 80-100% din ultimul salariu net. Indreptatiti la aceasta pensie erau doar magistratii care lucrau cel putin 25 de ani in instante si in parchete iar varsta de pensionare era aceeasi cu a restului populatiei. Apoi, in timpul guvernului Nastase, formula de calcul se modifica, pensia de serviciu a magistratilor calculandu-se acum ca procent 80-100% din ultimul salariu brut, adica sunt luate in calcul toate sporurile si bonusurile existente in ultima luna de activitate.

Apoi, in perioada 2003-2008, dupa modelul pensiilor magistratilor, guvernele Nastase si Tariceanu au introdus noi categorii de angajati ca beneficiari ai pensiilor de serviciu: intai diplomatii si lucratorii din comert exterior, apoi grefierii si arhivarii din sistemul judiciar, parlamentari, aviatori si mecanicii de zbor pentru ca in final si angajatii Curtii de Conturi sa beneficieze de acest privilegiu.

Toate aceste privilegii sunt eliminate de guvernul Boc in contextul crizei economice. Legea este atacata la CCR unde doar pensiile de serviciu ale magistratilor supravietuiesc fiind vazute ca un element esential al independentei lor profesionale. Instanta constitutionala nu spune insa si ce cuantum trebuie sa aiba aceasta pensie sau ca acest cuantum trebuie sa fie mai mare decat salariul net. Toate pensiile speciale sunt reintroduse in perioada 2015-2016.
In 2019, Guvernul Dancila introduce chiar o noua serie de pensii speciale pentru primari, viceprimari si presedintii si vice-presedintii consiliilor judetene. Ele vor intra in plata din 1 ianuarie 2019.


Impozitarea cu 85% a pensiilor peste 7.000 de lei


In luna iunie a acestui an Camera Deputatilor a adoptat, cu o majoritate covarsitoare de 307-1, un proiect legislativ prin care pensiile speciale, inclusiv pensiile militarilor si ale magistratilor, vor fi impozitate cu 85% daca sunt mai mari de 7.000 de lei si cu 10% cele cuprinse intre 2.000 si 7.000 de lei. Legea este atacata la CCR atat de catre Avocatul Poporului cat si de catre Inalta Curte. ICCJ reproseaza ca sunt nesocotite decizii succesive ale Curtii in domeniu, ca nu a fost consultat CSM si considera ca sunt incalcate mai multe principii, printre care cel al impunerii fiscale juste si echitabile si cel al independentei judecatorilor.

Saptamana trecuta Curtea Constitutionala a amanat pentru a patra oara pronuntarea asupra acestor contestatii.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News