Pensiile de stat - un teren minat

In Romania, se platesc pensii din doua surse bugetare, complet separate si prin lege si prin executie: bugetul asigurarilor sociale si bugetul de stat. Faptul ca amandoua bugetele sunt gestionate de stat creeaza confuzii intentionate, mai ales in randul publicului analfabet in materia gestionarii treburilor publice, dar nu am de gand sa fac aici vreo alfabetizare.

In tot cazul, pensiile din bugetul de stat sunt de mai multe feluri, incadrabile in doua mari categorii, de asemenea separabile si prin lege si prin executie: pensii de serviciu la stat si pensii speciale.

In cazul pensiilor de serviciu, statul, care este angajatorul, in loc sa plateasca o contributie in numele angajatului la stat, la bugetul de asigurari sociale, a preferat varianta sa ii dea angajatului un salariu mai mic cu acea contributie, urmand ca, la pensionarea lui, sa ii plateasca tot din bugetul de stat si pensia. De aceea este acea pensie de serviciu, la stat.

Asa cum salariul la stat reflecta evaluarea financiara a intregii munci depuse de angajat, inclusiv compensarea conditiilor de munca, tot asa si pensia de serviciu se acorda diferit, in functie de continutul si durata muncii depuse.

Pensiile speciale sunt destinate unor categorii de demnitari, magistrati si functionari publici care au avut functii in domeniul public, altele decat cele de angajat la stat, cum sunt parlamentarii, consilierii locali, primarii, ministrii, judecatorii, procurorii. Adica cei carora li se cerea o singura conditie pentru a fi platiti cu indemnizatii, si anume sa ocupe functia corespunzatoare. Fara nicio normare a muncii si evident fara nicio evaluare a produsului muncii lor.

Asa ca orice discutie despre caracterul moral al unor pensii de serviciu sau speciale, platite din bugetul de stat, nu poate fi purtata decat tinand seama ca doar pensiile de serviciu reflecta munca depusa pe timpul angajarii, celelalte, cele speciale, fiind golite de orice continut valoric (ele fiind acordate pentru "sacrificiul" facut de demnitar ca sa ocupe functia de demnitate publica si nu pentru rezultatul activitatii demnitarului).

Daca acceptam modelul de mai sus, de aici incolo discutia despre caracterul moral al pensiilor din bugetul de stat intra pe un teren necunoscut, dar cu siguranta minat.

Teren necunoscut deoarece nimeni, dar chiar nimeni nu stie de cata munca la stat este nevoie, pentru ca statul sa isi indeplineasca in totalitate functiile si sa produca bunurile publice asteptate de la el (administratia publica centrala si locala, ordinea publica, sanatatea publica, educatia nationala, cultura nationala, apararea nationala si ale cateva).

Si teren minat deoarece se vede cu ochiul liber ca cel putin o treime dintre functiile ocupate cu angajati la stat nu au justificare in activitatea propriu-zisa. Sau, cum se mai zice, nu au incarcare de munca, dar ocupantii lor sunt platiti bine-merci.

Asa ca degeaba discutam pe principii morale ca unii angajati la stat se pensioneaza anticipat, la 40 si de ani, ca incaseaza de la stat pensii nesimtite, daca nu discutam mai inainte si concret ce munca au desfasurat ei la stat, inainte de pensionare. Ce valoare a produs acea munca?

Si tot degeaba discutam si despre valoarea muncii la stat, daca nu ne este clar de cata munca, pe ore/om intr-un an, ar fi nevoie ca statul Romania sa functioneze normal.

Asta, doar ca sa pornim discutia pe principii morale de la cine si cat de multi primesc complet, sau doar in parte salarii de la stat degeaba.

• O romanca de 23 de ani a doborat recordul pentru cea mai tanara bunica din lume. Mama sa ar putea fi cea mai tanara strabunica
• Batuta si abuzata de iubit cu coada de la matura - drama cantaretei Roxen care va reprezenta Romania la Eurovision cu melodia "Amnesia"
• Cardano, noua senzatie a internetului in lumea criptomonedelor. A crescut de 50 de ori in ultimul an
• Cele trei prafuri alimentare consumate zilnic care ne scurteaza viata. "Ele in sine nu sunt nocive, altfel am avea numai morti pe strada"
• VIDEO Magnific. Romanul de la Fiorentina a dat doua goluri cu AC Milan si calca pe urmele lui Mutu

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza "Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei". In perioada 1990 - 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO, si a lucrat nemijlocit in structurile Aliantei ca sef de sectie invatamant si instructie. A publicat carti si articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiza internationala. Este cavaler al Ordinului National "Pentru merit", ca recunoastere a contributiei sale la integrarea Romaniei in NATO.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Când vor fi livrate pensiile în contextul sărbătorilor pascale. Anunțul directorului Poștei Române

Directorul general al Poştei Române, Valentin Ştefan, a anunţat, miercuri, că vor fi livrate pensiile, până de sărbătorile pascale. El a precizat că, în funcţie de momentul în care vor...

Veste teribilă pentru naționala României. Internaționalul scos cu targa de pe teren va lipsi la Euro 2024 VIDEO

Selecționerul Edi Iordănescu a primit o veste neplăcută de la unul dintre cei mai în formă internaționali români, în perspectiva participării României la Euro 2024. Astfel, Olimpiu...