Tot ce se va întâmpla cu pensiile speciale anul viitor. Cum s-a tergiversat reforma, în timp ce a continuat exodul magistraților spre pensionare

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a anunţat că proiectul privind reforma pensiilor speciale, prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență, a fost adoptat de Guvern. Însă abia în februarie va ajunge în Parlament, deși termenul inițial era finalul anului 2022.

Proiectul de Lege privind reforma pensiilor de serviciu stabileşte că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă și urmează direcțiile date de Banca Mondială.

Conform Băncii Mondiale, pensiile speciale ar trebui recalculate pe baza contributivității. De asemenea, experții au transmis să nu mai apară nicio categorie nouă de pensii speciale.

Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, iar pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina inechitățile între beneficiarii care sunt deja în plată și viitorii pensionari.

Nou termen pentru reformă

Reforma trebuia să fie gata până pe 31 decembrie 2022, însă Guvernul a decis să prelungească până în primăvara anului viitor. Ministrul Marcel Boloș a dat asigurări că România nu va pierde bani din PNRR din această cauză.

„Acum, termenul pe care îl avem în Planul Național de Redresare și Reziliență, într-adevăr, este 31 decembrie 2022, dar nu este un termen care, în cazul în care nu se respectă, are un impact financiar asupra intereselor României. Condiția, de fiecare dată, este ca până la depunerea cererii de plată numărul 3, în cazul nostru ar fi martie sau aprilie, când va dispune Guvernul României, să fie cerința îndeplinită.

Așadar, până la transmiterea oficială a cererii de plată numărul 3 avem această obligație, ca să închidem jalonul 215 și, după cum se știe, cerințele pe care le urmărește Comisia Europeană, în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile speciale, au rămas aceleași, și anume: 1 - ar fi să revenim în acea stare de normalitate privind reglementările pentru pensiile speciale; apoi 2 - să avem o soluție pentru pensiile care depășesc un anumit nivel, un anumit plafon și sunt convins că acest lucru va fi propus de către Ministerul Muncii și împreună cu Ministerul Finanțelor, pentru a avea jalonul îndeplinit; şi, desigur,

3 - ar fi problema de sustenabilitate, pe această condiție trebuie făcute simulări și văzut în timp ce se întâmplă cu evoluția acestei categorii de cheltuieli, pentru a putea fi suportabil din bugetul de pensii sau din bugetul de stat, după caz, pe termen lung”, a declarat recent Marcel Boloș, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene.

Noile prevederi

Vechimea în specialitate pentru viitorii pensionari va crește.

Vechimea în specialitate a crescut la minim 15 ani, iar pentru sistemul de justiție aceasta este de minim 25 de ani, fără perioade asimilate. Procentul de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor brute din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, potrivit Ministerului Muncii.

Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

„De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel redus”, transmite Ministerul Muncii.

De asemenea, în baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.

Creșterea vârstei de pensionare

Vârsta de pensionare crește la 65 de ani, în condițiile în care acum legea prevede 60 de ani pentru magistrați.

„Pentru cei, de exemplu, pentru magistrații care au între 20 și 25 de ani de vechime și nu au vechimea completă, a crescut vârsta de pensionare brusc de la 60 la 65 de ani, iar vârsta de pensionare gradual va crește, prin ceea ce v-am explicat vizavi de nepermiterea asimilării profesiilor și începerea acelei vechimi minime de cel puțin 20 de ani, după care, gradual, câte un an, de la an la an, vom ajunge la 25, asta înseamnă și o împingere în sus a vârstei de pensionare”, a declarat Marius Budăi, ministrul Muncii.

Pe de altă parte, în recomandările Băncii Mondiale era prevăzut să crească această vârstă de pensionare etapizat cu 6 luni pe ani, timp de 5-10 ani, până când s-ar ajunge la 65 de ani. Proiectul prevede creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați de la 60 la 65 de ani și creșterea vechimii în muncă.

În proiect nu este prevăzută creșterea vârstei de pensionare pentru angajații din MAI sau MApN.

Pensiile militarilor

În ceea ce priveşte stabilirea pensiilor militare de stat, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.

Exodul magistraților

Între timp, președintele Klaus Iohannis continuă să semneze decrete de pensionare pentru magistrați.

15 magistraţi au fost eliberaţi doar joi, 29 decembrie, din funcţie de preşedintele Iohannis, ca urmare a pensionării. În urmă cu câteva zile, șeful statului a semnat o altă serie de decretele pentru eliberarea din funcţie a mai multor magistraţi, ca urmare a pensionării acestora.

Pensiile speciale care vor fi încasate de magistrații pensionați sunt de cel puțin 20.000 de lei pe lună. Unul dintre ei, fostul şef al DIICOT Codruţ Olaru. El are la 49 de ani şi se pensionează.

Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul ”privind eliberarea din funcţia de procuror militar la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii a domnului general-maior magistrat Olaru Codruţ – pensionare, la data de 31 decembrie 2022”.

Cât sunt pensiile de serviciu

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în decembrie 2022, de 9.950 (plus 36 faţă de luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 4.862, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice.

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.333 de lei, din care 19.997 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.215 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna decembrie un număr de 754 persoane. Pensia medie era de 5.760 de lei, din care 2.798 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 723 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.935 de lei (2.507 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.384 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.348 de lei, din care 7.534 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 560 de persoane, media fiind de 8.481 de lei, din care 3.412 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.667 de pensionari, pensia medie fiind de 5.060 de lei, din care 2.642 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Replică tăioasă pentru Piedone. Nicușor Dan a ieșit la atac: "Asta e singura luptă care contează!"

Nicușor Dan este susținut la aceste alegeri de Dreapta Unită, formată din USR, FD și PMP. Edilul, care are de dus o luptă dificilă cu Cristian Popescu Piedone, a ieșit la atac, în cadrul...

Ludovic Orban, dezlănțuit: „Nu mi-e frică de voi, securiștilor!". Fostul premier a anunțat prima reformă a alianței FD+USR+PMP

Ludovic Orban face mare scandal din opoziție. Fostul premier, fost lider al PNL, se află într-un război continuu după ce Klaus Iohannis l-a trecut pe „linie moartă". Ludovic Orban este...