Justiţia iese în evidenţă din nou. Lupta pentru desfiinţarea pensiilor speciale începe cu... majorarea lor

De curând a apărut o știre că Ministrul Justiţiei, ca să evite “cheltuieli de zeci de milioane de lei”, a emis pe 30 decembrie 2021, un Ordin de Ministru, prin care, Valoarea Sectorială de Referinţă (VSR) - în funcție de care se calculează salariul în justiţie - crește de la 465 de lei la 605 lei.

Implicit, vor crește și pensiile speciale, dat fiind că acestea sunt raportate la drepturile salariale aflate în plată.

Cum am fost obişnuiţi tot de clasa politică, atunci când a fost vorba de pensii pe contributivitate sau salarii, să se scrie şi care este sursa din care se iau banii pentru majorări, nu se menţionează nimic despre şi nici care este impactul bugetar pentru această categorie, pe anul 2022. Şi mai amuzant este că acest Ordin nu apare pe site - ul Ministerului Justiţiei, transparenţa decizională fiind în concediu.

Este interesant momentul ales, când revendicări, probabil mai vechi (înţeleg că se fac referiri la inegalităţi între funcţii din 2017), ajung exact în ultima zi a anului 2021, în faza de decizie. Şi atunci, cu invocarea “ne-ar costa zeci de milioane” procesele pe care le intentează - cine? - salariaţii din sistemul judiciar. Contra cui? Contra celor care semnează statul de plată lunar, pe baza căruia îşi iau salariile.

Cu scuzele apriori dacă logica mea nu este clară, aş dori sa înţeleg fenomenul. Cineva dă în judecată statul pentru că nu primeşte drepturile salariale, stabilite prin legi promulgate şi în vigoare, fiind în continuare salariat al acelei instituţii, primind salariul semnat de conducătorul instituţiei, cel dat în judecată că nu-i acordă drepturile conferite de lege. Şi n-am auzit că în acest sector au apărut demisii în masă pe palierele care nu aveau respectate drepturile legale şi că numărul proceselor conflictelor de muncă a crescut exponenţial. Nu contest dreptul oricărui salariat, cu atât mai mult al unuia din justiţie, de a primi justa remunerare pentru munca depusă, stabilită de legi în vigoare. Am fost de acord (în sinea mea, nu m-a întrebat nimeni) cu majorarea salariilor din acest sector sensibil şi capital pentru un stat democratic, mai ales că aici este vorba de libertate sau restricţionarea drepturilor civile ale cetăţenilor, subiecţi ai acestei ţări. Pentru asta, cel care participă şi/sau decide soarta concetăţenilor săi, trebuie foarte bine motivat. Şi asta s-a făcut. N-am auzit pe nimeni, când era dl. Câţu, ministru de finanţe şi apoi prim-ministru, să reclame acordarea drepturilor pe legi în vigoare. Nu cred că acum le-a ajuns cuţitul la os, sau că văzând că pensionarii şi salariaţii din sectorul de stat primesc creşteri, s-au gândit “dar noi de ce nu”. Nivelul de salarizare, oricum nu constituia un motiv de îngrijorare existenţială, având în vedere creşterile, speculative, cred eu, la energie şi gaze, cum se punea problema la categoriile salariale de la baza sistemului sau a pensionarilor pe contributivitate. Problema unei solidarităţi naţionale este mai mult decat dificilă, pentru că aduce aminte de trista perioadă, când ni se spunea, cel puţin nouă, celor cu studii superioare, că trebuie să ne sacrificăm pentru un” viitor luminos al naţiunii”.

Atunci cum rămâne cu drepturile pentru recalcularea pensiilor pe contributivitate, neprevăzute în legislaţia de pensii, dar stabilite pentru domenii specifice care implicau răspundere şi concentrare mare în îndeplinirea obiectului de activitate – metrou – pentru care salariaţii din acest sector primeau 20% - numit spor de metrou. Contribuţia la fondul de pensii pentru toată perioada lucrată în domeniu era calculată şi virată la Bugetul de Stat lunar, în momentul ieşirii la pensie, societatea eliberând un document legal, semnat, prin care atesta plăţile efectuate pe fiecare an lucrat în regimul de muncă specific, incluzând şi cota aferentă celor 20% în plăţile trimise pentru Fondul de Pensii.

Ordin de ministru al Ralucăi Turcan, în vigoare și acum

La început mi s-a spus că trebuie să dau în judecată Casa de Pensii, să obţin o hotărâre judecatorească pentru a-mi recalcula pensia cu contribuţia inclusă. Am avut, în decursul anilor de activitate, ocazia să văd care sunt termenele date dacă vrei să ceri un drept salarial-conflict de muncă- să vad cum la aceiaşi speţă sunt trei sau patru hotărâri judecătoreşti contradictorii - măreţia dreptului, cum spunea un fost preşedinte al CCR.

În 2021, prin martie, d-na Raluca Turcan, justificând, ca dl. Cătălin Predoiu acum, că se pierd milioane de lei în procesele la care Casa de Pensii trebuia să se apere în tribunal, a emis un Ordin de Ministru al Muncii, în vigoare şi acum, prin care se puteau recalcula pensiile dacă aveau documentele depuse la dosar sau pensionarii solicitau aceasta cu justificare legală. Am aşteptat până în octombrie 2021 să se întample ceva. Nimic. Am scris pe mail, Casei de Pensii sector 1, ataşând şi documentul cu viramente făcute de companie, foarte civilizat primind un răspuns a doua zi, că am nr…. şi că cererea mea este dată în lucru. A trecut o lună, termenul legal maxim prin care o solicitare trebuie sa primească un răspuns. Linişte.

Am resolicitat în 14 Decembrie un răspuns la cererea mea. Mi s-a răspuns în 28 Decembrie, la o nouă solicitare, că cererea mea a fost transmisa la Serviciul Stabiliri. După două luni şi jumătate tot nimic. Vorbim despre cote încasate la bugetul de stat şi nereflectate în punctajul stabilit de Legea pensiilor nr. -263/2010, care ar fi trebuit sa mi se recalculeze într-un sistem informatic (aveam tot dosarul introdus în sistemul informatic din 2018, deci cu bazele de date Oracle) care, nu cred că îi trebuiau 5 minute să facă interogarea cerută de operator.

Poate şi la cei din justiţie au fost speţe similare, n-au fost acordate drepturi pe legi în vigoare sau din lipsă de alocări de la Ministerul de Finanţe. Dar nu li s-a reţinut vreo sumă ca apoi, la pensie, să nu fie recunoscută. Înţeleg că principiul contributivităţii nu este aplicabil sectorului, dar nu cred că trebuie neglijaţi ceilalţi pentru motivul că tot nu au cum să-şi revendice drepturile, iar cei din sistemul de justiţie să folosească, pe post de pârghie, apartenenţa în sistem, pentru avantaje preferenţiale. Şi asta când Bugetul de Stat nu este în cea mai strălucită perioadă, să zici “lasă că e de unde“.

În așteptarea calendarului măsurilor pentru aplicarea legilor în vigoare

Daca cineva în sectorul din care m-am retras la pensie, nu respecta un ordin, nu o lege, suporta imediat consecinţele, clar prevăzute în Contractul colectiv de Muncă sau în Regulamentul de Funcţionare. La noi nu existau două sancţiuni pentru aceiași încălcare. Învăţai din prima, de o ţineai minte şi o mai şi povesteai celorlalţi, după ce îţi trecea supărarea din buzunar.

Aştept cu mare nerăbdare, trecerea celor 120 de zile, cerute de dl. Ministru Marius Budăi, după care urmează să ne comunice calendarul măsurilor pentru aplicarea legilor în vigoare (sper că până atunci va avea curajul să anuleze licitaţia pentru o noua lege a pensiilor atât timp cât o lege votată în Parlament este pusa în aşteptare, nici macar reanalizată), rezolvarea inechităţilor din sistemul de pensii care trenează de enorm de mulţi ani (coeficientul de corecţie, numitorul discriminatoriu: 30 ani la femei şi 35 la bărbaţi, pensii diferite pentru activitate similară şi multe altele).

Sper să nu ne mai ţină la curent cu digitalizarea dosarelor de pensii. Ar fi şi greu de confundat cu doamna dinaintea sa, dar mai bine să facă şi să nu ne spună. Cum ar fi fost bine şi dacă, în loc să suspende efectele legii 127 pana în 2023, PNL şi doamna ministru Violeta Alexandru, s-ar fi bătut pentru obţinerea resurselor necesare acestei părţi a populaţiei, “vinovată”de standardul de viaţă şi civilizaţie actual. Fără ei, de multe ori sacrificiul lor, n-ar fi avut cine să facă lucrările imense din infrastructură, atâtea câte au fost, din industrie, din energie, sector care acum, este ţinta unor speculaţii iraţionale, pe fondul conflictului pe gaze dintre Rusia şi UE, n-ar fi avut cine să asigure pregătirea noilor generaţii de absolvenţi.

Declaraţii sinuoase privind respectarea Legii 127

Nu uit declaraţiile politicianiste date de conducătorii liberali până în alegerile parlamentare din 2020. Tot timpul, din noiembrie 2019 până prin martie 2020, s-au făcut declaraţii sinuoase privind respectarea Legii 127 şi faptul că existau prevăzute resursele pentru majorarea conform calendarului din lege a punctului de pensie. Nu se vorbea nimic de procentul de 40%, ci numai de respectul faţă de lege. Nici un reprezentant al PNL nu a susţinut că nu va respecta legea 127/2019, ca în 18 Februarie 2020, guvernul Orban să emită OUG, prin care să amâne aplicarea prevederilor Legii 127 până la 1.09.2023.

Septembrie 2020, cu 14% în loc de 40%, a arătat consideraţia guvernanţilor pentru pensionari.

Demnitatea unui cetăţean simplu poate fi desconsiderată de vreun reprezentant vremelnic al autorităţii statului, sper eu, ca o excepţie de la regulă. Demnitatea unui politician, odată pierdută, nu mai poate fi recuperată, indiferent câte fapte bune ar face după. La declinare, pare substantiv feminin, la comportament, este exclusiv masculină (cu tot respectul pentru partea feminină).

Şi s-a văzut în alegerile din 6 decembrie 2020.

Numai coeficientul de corecţie a creat diferenţe notabile între cei ieşiţi la pensie, în ani diferiţi. Si ca nu cumva să plătească ce s-ar cuveni pe contribuţii plătite în situaţia când, după pensionare, ar mai fi lucrat, au avut grija să limiteze recalculările, păstrând obligatoriu coeficientul de corecţie din anul ieşirii la pensie (cazul meu, am mai lucrat un an şi şapte luni - Iulie 2020 am depus actele pentru recalculare, am primit calculul cu coeficientul de corectie de 1,14, cel din 2018, deşi eu am contribuit la fondul de pensii în 2019 şi 2020. Cei care au ieşit în 2020 la pensie aveau un coeficient de corecţie de 1,40). Nu cred că este corect ca pe perioada lucrată după pensionare, când contribuţiile de 21% virate, erau importante pentru Bugetul de Stat, să fiu discriminat - aşa spune legea, când convine celor responsabili – măcar pentru acea perioadă în care s-au încasat contribuţiile, să fi fost adăugat coeficientul de corecţie din anul în care s-a făcut recalcularea. Aşa se poate vedea aprecierea statului faţă de cei care, timp de 42 de ani, au creat venit naţional, au fost corecţi, plătindu-şi obligaţiile fiscale constant, au contribuit, prin comportamentul lor, la creşterea consideraţiei naţiunilor partenere, cu care, în decursul activităţii, au fost în contact.

Mirarea mă cuprinde acum, la final, ca un mic detaliu, dacă discutăm de conflicte de muncă, termenul de intrare pe rol la o instanţă era de minim 2 ani (asta acum 6 ani). Şi atunci, cum au crezut cei care sunt în sistemul de justiţie,că or sa rezolve problema prin decizii ale instanţelor?

Să nu-mi spuneţi că luau număr peste rând. Aşa ceva nu cred.

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic București, în prezent pensionar

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Reacție după închiderea televiziunii unui fost baron local PNL: ”Toate se plătesc. Şi bune şi rele. Cu interlopi pe urmele mele...”

Televiziunea locală din Braşov Mix TV, fondată şi deţinută de fostul baron local Aristotel Căncescu, fost şef al Consiliului Judeţean Braşov din partea PNL, a fost închisă la începutul...