Cum sa ajungi la pensie de magistrat fara sa dai o sentinta sau sa faci un rechizitoriu. Adevaratul scandal al pensiilor speciale sesizat de CCR

Marti, 22 Decembrie 2020, ora 00:03
14332 citiri
Cum sa ajungi la pensie de magistrat fara sa dai o sentinta sau sa faci un rechizitoriu. Adevaratul scandal al pensiilor speciale sesizat de CCR
CCR/Heptaphoto

In decizia CCR prin care a fost respinsa ca neconstitutionala impozitarea cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.000 de lei, judecatorii constitutionali sustin ca adevaratul scandal nu il reprezinta pensiile magistratilor in sine, care ar fi un element esential in garantarea independentei justitiei, ci faptul ca acest drept a fost largit astfel incat sa beneficieze de el si categorii care nu se supun acelorasi restrictii precum magistratii.

CCR critica astfel faptul ca de aceasta lege au ajuns sa beneficieze intregi categorii, de la avocati la personalul din Ministerul Justitiei, care nu au avut o cariera in magistratura si sustin ca insasi scopul legii a fost diminuat astfel. In plus, acestia atrag atentia ca anomalia prin care pensia de serviciu este mai mare decat salariu de judecator sau procuror este o alta chichita legislativa ce a dus la discrepanta majora a acestor pensii.

Legea privind impozitarea pensiilor speciale de peste 7.000 de lei este declarata neconstitutionala inca de la analiza motivelor extrinseci legii, dupa ce legea fusese trecuta de trei ori prin Parlament. Judecatorii constitutionali nu se opresc insa aici si elaboreaza o lunga analiza ce se fundamenteaza pe idea ca aceasta pensie de serviciu a magistratilor nu reprezinta un privilegiu, privilegiu", tratamentul juridic diferit aplicabil magistratilor sub aspectul dreptului la pensie fiind intemeiat pe statutul diferit si pe specificul activitatii acestei categorii profesionale.

"Instituirea pensiei de serviciu [...] este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna [...] magistratii. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunand [...] magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au", se arata in motivarea Curtii.

In plus, potrivit unei decizii CCR din 2010, Curtea reitereaza ca independenta justitiei include securitatea financiara a magistratilor, care presupune si asigurarea unei garantii sociale, cum este pensia de serviciu a magistratilor. "Curtea a constatat ca principiul independentei justitiei apara pensia de serviciu a magistratilor, ca parte integranta a stabilitatii financiare a acestora, in aceeasi masura cu care apara celelalte garantii ale acestui principiu", scriu judecatorii CCR.

Unde apar adevaratele probleme in viziunea CCR

Dupa ce sustin ca legea impozitarii pensiilor speciale este intrinsec neconstitutionala prin faptul ca ii afecteaza in special pe magistrati, diminuandu-se "in mod substantial compensatia acordata de legiuitor in considerarea incompatibilitatilor, a interdictiilor, a responsabilitatilor si a riscurilor pe care le implica exercitarea acestei profesii si se golesc de continut insasi notiunea de pensie de serviciu a magistratilor si scopul pentru care aceasta a fost stabilita", judecatorii CCR subliniaza ca adevaratele probleme in ceea ce priveste aceste pensii speciale stau altundeva. Mai precis, in extinderea sferei de incidenta a dispozitiilor legale care atribuiau beneficiul pensiei de serviciu a magistratilor si altor categorii de persoane.

Astfel, judecatorii reamintesc de decizia Curtii nr.873 din iunie 2010 unde legiuitorul are invitat sa analizeze oportunitatea "eliminarii dreptului persoanelor asimilate de a beneficia de pensia de serviciu a magistratilor, in masura in care nu li se impune respectarea aceluiasi statut restrictiv de drepturi". De asemenea, in Decizia nr.262 din 5 mai 2016, "in ceea ce priveste categoria personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor", Curtea a retinut ca, "desi aceasta este supusa aceluiasi regim juridic ca judecatorii si procurorii, beneficiind de statutul special reglementat prin Legea nr.303/2004, prin atributiile detinute, aceasta categorie nu indeplineste competente jurisdictionale", se arata in motivarea Curtii.

Judecatorii CCR subliniaza astfel ca prin extinderea sferei destinatarilor normei, "legiuitorul nu numai ca dilueaza conceptul de "magistratura", dar si conceptul de "cariera in magistratura" de care se leaga indisolubil beneficiul pensiei de serviciu".

"Astfel, intr-o prima etapa, incepand cu anul 2005, legea a asimilat perioadele in care s-a exercitat profesia de avocat "fara ca ponderea acestora sa fie mai mare de 10 ani", iar, ulterior, din 2008, legiuitorul a asimilat vechimii in magistratura si perioadele in care persoana a fost "personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult", fara a mai limita temporal niciuna dintre aceste perioade. Potrivit normelor in vigoare, o persoana poate exercita oricare dintre cele patru profesii timp de aproape 25 de ani, singura conditie prevazuta de lege pentru a putea beneficia de pensie de serviciu fiind aceea ca, la data pensionarii, aceasta sa aiba calitatea prevazuta de Legea nr.303/2004", se arata in documentul citat.

Astfel, CCR considera ca legiuitorul s-a indepartat de la scopul reglementarii initiale, acela de a incuraja stabilitatea in serviciu si formarea unei cariere intr-un domeniu restrictiv de drepturi si libertati fundamentale.

"Pensia de serviciu fiind inerenta "carierei in magistratura", conditia vechimii de 25 de ani trebuie raportata la perioada de timp pe care persoana a dedicat-o efectiv acestei cariere, suportand in mod implicit incompatibilitatile, interdictiile, responsabilitatile si riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare, iar nu si perioada in care, spre exemplu, a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, astfel cum prevede legea in vigoare. ... Cu alte cuvinte, o persoana care nu a exercitat nicio zi de activitate jurisdictionala in calitate de judecator, judecator la Curtea Constitutionala, procuror sau de magistrat-asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau la Curtea Constitutionala, se bucura, potrivit legii in vigoare, de pensie de magistrat asemenea unei persoane care, timp de 25 de ani, s-a dedicat unei cariere in aceasta profesie, suportand regimul juridic restrictiv impus de lege si de Constitutie", se arata in decizia CCR.

Nu in ultimul rand, judecatorii CCR atrag atentia asupra unui alt aspect ce poate constitui un element de abuz, si anume ca pensia magistratilor se calculeaza ca procent din salariul brut (inclusiv sporuri sau alte venituri salariale anterioare) din ultima luna ca salariat.

"Se poate analiza de catre legiuitor necesitatea luarii unor masuri pentru evitarea eventualelor practici de acordare nejustificata a unor drepturi salariale suplimentare in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii, in scopul maririi substantiale a bazei de calcul a pensiei de serviciu". Astfel, desi procentul de 80% aplicat bazei de calcul are ca scop asigurarea unor venituri din pensie apropiate celor pe care magistratul le avea in perioada in care era in activitate, raspunzand astfel necesitatii de a asigura securitatea financiara a magistratului, Curtea constata ca dispozitiile legale in vigoare omit sa stabileasca in mod riguros baza de calcul, respectiv sa limiteze cuantumul acesteia doar la veniturile cuvenite efectiv pentru perioada de referinta stabilita de lege (ultima luna de activitate inainte de data pensionarii), fara posibilitatea adaugarii altor venituri salariale, de exemplu, cuvenite pentru perioade de timp anterioare, obtinute prin hotarari judecatoresti, puse in plata in ultima luna de activitate", se arata in decizia CCR.

CCR, fara pensii speciale pentru categoriile asimilate

Judecatorul Cristi Danilet este de parere ca judecatorii CCR practic traseaza legiuitorului calea prin care pot taia si reduce povara bugetara reprezentata de aceste pensii speciale.

"Este clar ce au vrut sa spuna judecatorii CCR si nu stiu de ce nu o spun mai clar decat au facut-o. Si anume, pensie de serviciu doar pentru cei care au 25 de ani vechime ca judecator sau procuror. Nimic altceva. Adica ei spun asa, nu este ok sa fi 20 de ani avocat, vii si mai stai cinci ani in magistratura si apoi vrei pensie de serviciu intrucat se asimileaza vechimea ta magistratilor. Asta este si problema. Unii sunt juristi, altii avocati sau politisti ani de zile si apoi dau examenul si vin in magistratura unde legea le asimileaza vechimea. CCR spune ca nu este in regula ca la pensia de serviciu sa se ia in calcul aceste asimilari. Pensie de serviciu merita cei care au fost 25 de ani judecator sau procuror.

Ii indica legiuitorului ce sa faca, daca vreti sa dati o lege sa mai reduceti sau sa eliminati din costuri o puteti face pe baza acestei distinctii. Adica le puteti elimina la parlamentari, la diplomati, la aviatori, functionari din ministere, - tot felul de categorii care sunt asimilate ca vechime, dar ei nu sunt magistrati, insa nu le puteti elimina la militari si nu va puteti lega de magistrati decat daca vorbiti de categoriile asimilate. Apoi este aceasta anomalie, sa iesi cu pensie mai mare decat salariul. Adica statul te incurajeaza dupa 25 de ani sa te duci acasa si sa stai fiind in acelasi timp mai bine platit. In cazul meu, daca as iesi la pensie as avea un venit cu 50% mai mare, ceea ce este pur si simplu halucinant", este de parere judecatorul Cristi Danilet.

Profesorul Ioan Stanomir subliniaza la randul lui ca daca acest beneficiu al pensiei de serviciu se aplica la inceput unei categorii restranse de inalti functionari, sfera acestor beneficii a fost constant largita in contextul in care vorbim de grupuri cu o importanta forta de lobby.

"Problema este ca cei care erau initial destinatarii pensiilor speciale erau o categorie mult mai restransa, insa apoi acesti beneficiari cresc in numar si evident, pensiile speciale, ce ar trebui sa fie mai degraba o exceptie, devin o regula ce greveaza asupra bugetului de stat. Vorbim de mari grupuri de interese, de corpuri constituite in stat ce au o forta de lobby redutabila. Este limpede ca problematica pensiilor speciale greveaza asupra bugetului de stat prin dimensiunea lor si este de asemenea limpede ca aceste pensii pun in discutie egalitatea dintre cetateni din perspectiva cuantumului pensiilor si a modului in care aceasta pensie se alcatuieste. Nu cred ca pe viitorul previzibil se va gasi o solutie pentru aceasta chestiune spinoasa dat fiind faptul ca unii dintre beneficiarii acestor pensii sunt chiar magistratii, iar judecator ultima in materia constitutionalitatii abordarii pensiilor speciale sunt judecatorii de la CCR. Astfel ca acest cerc se inchide si imi este foarte greu sa vad cum vom putea iesi din aceasta dilema", a declarat Ioan Stanomir, profesor de drept constitutional la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti.

Economistul Radu Nechita, conferentiar la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, este de parere ca sistemul de calcul al pensiilor, altul decat cel pe baza de contributivitate, reprezinta pur si simplu un abuz.

"Orice tentativa de rezolvare a acestor abuzuri, pentru ca lumea simte ca sunt abuzuri oricate chichite juridice si intortocheli ar fi, este un abuz, este o ticalosie fara seama ca tu sa-ti calculezi pensia dupa veniturile din ultima luna in conditiile in care restului iobagilor le povestesti despre principiul contributivitatii si corelatiei si asa mai departe. Este un abuz, fara alte cuvinte politicoase. Este absolut scandalos, este o ticalosie fara seama si este regretabil ca o profesie care are pretentia ca explica ce si cum cu Justitia si care ar trebui sa fie un standard moral al natiunii se preteaza la niste furturi din banii contribuabilor. Este un privilegiu, si s-au taiat capete incoronate in istorie pentru mai putin de atat. Dupa cum am mai spus, cheia succesului in politica este sa iei putin de la multi si da dai mult la putini.

Aceasta ticalosie este posibila pentru ca exista un ceaun comun din care smecherii isi pot lua cu polonicul de pe fundul lui exact carnita si fasolea si ciolanul cat au ei chef. Problema este acest ceaun comun care se numeste sistemul public de pensii - ni se iau bani in cursul carierei dupa care, cand ajungem noi la pensie li se iau altora banii, si cu contributiile oamenilor ele sunt recircuitate prin alocare politica astfel incat nu exista nicio legatura directa intre contributie si pensie. Acea vorba stramoseasca, cum iti asterni asa vei dormi. Solutia este economisire in fonduri de pensie individualizate. Eu pun in contul meu, in fondul meu de pensii, sunt administrati banii acolo si n-am voie sa pun mana pe ei pana cand implinesc varsta de pensionare.

Cat timp va exista acest pilon I de pensii cu acest sistem in care unii pun si altii iau se vor perpetua astfel de abuzuri. Un privilegiu atrage dupa sine alte privilegii, "daca el da, atunci eu de ce nu?". Daca se aplica aceeasi regula pentru toata lumea atunci pensia va fi in functie de venituri. Cine vrea sa iasa mai repede iese cu o pensie mai mica, nu e nicio problema. Cand totul este la comun, decizia individuala de pensionare devine o problema colectiva. Daca cineva vrea sa munceasca pana pica in nas e decizia individuala a fiecaruia, si banii vor fi transmisi integral mostenitorilor. Asa, daca un muncitor, dupa ce ca i se retine pensia si mai are si speranta de viata doi ani dupa varsta de pensionare - ce mai lasa urmasilor, mai nimica", a subliniat Radu Nechita.

Cum au profitat de sistem fostii magistrati, doritori de pensie speciala

La finalul lunii octombrie a acestui an, Sectia pentru judecatori a CSM a aprobat cererea de pensionare a judecatorului de la Tribunalul Ilfov, Stefan Victor Achimescu, fost deputat PDSR. Acesta facuse o cerere de revenire in magistratura fara concurs in luna mai 2019, cerere aprobata de Sectia pentru judecatori a CSM cu scorul de 5 la 4. La momentul respectiv, el a dat asigurari ca nu revine in functie doar pentru a incasa pensie speciala, aratand ca acesta este vocatia sa, urmand sa profeseze pana la 65 de ani, dupa cum noteaza Radio Europa Libera. Insa, dupa doar 1 an si patru luni acesta si-a inaintat cererea de pensionare, aprobata de judecatorii CSM in 29 octombrie.

In luna aprilie a acestui an judecatorii CSM au aprobat, la fel, cererea de pensionare a judecatoarei Claudia Silinescu Gherbovan, cea care fusese, timp de 23 de ani, pana anul trecut avocata. Aceasta mai fusese pana in 1996 magistrat, din acest motiv a putut ca ceara in 2019 sa se reintoarca in functia de judecator. Fosta avocata a obtinut in mai 2019 acordul Sectiei pentru judecatori din CSM sa se intoarca in magistratura dupa 23 de ani dupa ce s-a angajat in fata judecatorilor din CSM sa ramane in breasla atat timp cat ii permite legea, adica pana la 65 de ani. Inca de la finalul anului 2019 aceasta a cerut insa pensionarea. Ambii magistrati vor incasa o pensie speciala de circa 16.000 de lei pe luna.

Un alt caz similar este si cel al fostului vicepresedinte al CSM, George Balan (57 de ani), care a revenit din avocatura in functia de procuror la Parchetul Oltenita, dar a solicitat dupa cateva luni eliberarea din functie, prin pensionare.

Toti acesti fosti magistrati au beneficiat direct de una dintre modificarile legilor Justitiei aduse de Comisia Iordache in Parlament. Incepand din octombrie 2018, fostii judecatori si procurori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridica, avocatii, notarii, consilierii juridici, politistii, grefierii sau executorii judecatoresti cu studii superioare juridice pot reveni in magistratura, daca au o vechime de specialitate de cel putin 10 ani. "Concursul" de admitere consta intr-un interviu sustinut in fata judecatorilor din CSM.

Cum au aparut pensiile speciale

Povestea aparitiei pensiilor speciale reprezinta un exemplu clasic unde o lege ce acorda un statut special unei anumite categorii speciale, in speta magistratilor, este modificata constant pentru a largi cat mai mult aria beneficiilor si beneficiarilor. Astfel, pensiile speciale isi fac aparitia in anul 1997, sub guvernul Ciorbea, atunci cand magistratii beneficiaza de o "pensie de serviciu" ce nu se calculeaza pe baza contributivitatii, ci ca procent de 80-100% din ultimul salariu net. Indreptatiti la aceasta pensie erau doar magistratii care lucrau cel putin 25 de ani in instante si in parchete iar varsta de pensionare era aceeasi cu a restului populatiei. Apoi, in timpul guvernului Nastase, formula de calcul se modifica, pensia de serviciu a magistratilor calculandu-se acum ca procent 80-100% din ultimul salariu brut, adica sunt luate in calcul toate sporurile si bonusurile existente in ultima luna de activitate.

Apoi, in perioada 2003-2008, dupa modelul pensiilor magistratilor, guvernele Nastase si Tariceanu au introdus noi categorii de angajati ca beneficiari ai pensiilor de serviciu: intai diplomatii si lucratorii din comert exterior, apoi grefierii si arhivarii din sistemul judiciar, parlamentari, aviatori si mecanicii de zbor pentru ca in final si angajatii Curtii de Conturi sa beneficieze de acest privilegiu.

Toate aceste privilegii sunt eliminate de guvernul Boc in contextul crizei economice. Legea este atacata la CCR unde doar pensiile de serviciu ale magistratilor supravietuiesc fiind vazute ca un element esential al independentei lor profesionale.

CIETSTE SI:

Milionarul Steinmetz si consilierul Silberstein, plangere la CEDO dupa ce au fost condamnati definitiv in dosarul Ferma Baneasa

Doi executori judecatoresti din Pitesti, trimisi in judecata de DNA pentru abuz in serviciu si spalarea banilor

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#CCR, #pensii speciale magistrati, #pensii speciale parlamentari, #Justitie , #magistrati