În ce măsură poate fi majorată vârsta de pensionare. Speranța de viață în România, la coada Europei

O nouă lege privind sistemul public de pensii, propusă de Ministerul Muncii și adoptată de Parlament la finalul lui noiembrie 2023, va intra în vigoare la 1 septembrie. Printre altele, noile reglementări prevăd creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor de cotizare obligatorii în ritm cu creșterea speranței de viață. Legea nu prevede nevoia de a revizui în mod negativ vârsta de pensionare.

Măsura legislativă vine în contextul reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și pe fondul unor dezbateri mai largi la nivel mondial. Larry Fink, președintele consiliului de administrație al gigantului financiar BlackRock Inc, a semnat o scrisoare către investitori marți, 26 martie, în care făcea o pledoarie pentru regândirea pensionării.

Cât trăim după ce nu mai muncim

Una dintre principalele idei evidențiate de Fink se leagă de creșterea speranței de viață, în contextul în care vârsta de pensionare de 65 de ani rămâne o „ancoră” și un vestigiu „din vremea Imperiului Otoman”.

„Ce vreau să zic este că ar trebui să începem să purtăm această conversație. Când oamenii trăiesc în mod regulat peste 90 de ani, care ar trebui să fie vârsta standard de pensionare?”, întreabă acesta. În țări în care oamenii trăiesc mai mult după ce ies de pe piața muncii, responsabilitatea populației active pentru plata pensiilor este mai îndelungată. În Japonia, subliniază Fink, 12,5 milioane de oameni sau 10% din populație au trecut de vârsta de 80 de ani. Situația arată diferit în funcție de țara de referință.

Într-un raport publicat la jumătatea lunii martie, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sprijină metodologia de ajustare periodică a vârstei de pensionare în conformitate cu speranța de viață. În același document, organizația argumentează că o participare crescută a persoanelor în vârstă ar putea ajuta la echilibrarea balanței contribuțiilor și ar sprijini finanțarea sistemului public de pensii.

Fondul de pensii, așa cum este organizat astăzi, nu poate susține pensionarii pentru foarte mulți ani, explică economistul Radu Nechita pentru Ziare.com. „Orice veste bună pentru oameni este o veste proastă pentru sistem”, pentru că presupune o responsabilitate prelungită pentru angajații de azi, din ale căror contribuții este finanțat sistemul, explică acesta.

„Sistemul este viciat din construcție pentru că este un mecanism redistributiv, în care contribuția fiecăruia nu are legătură cu pensia pe care o va primi, nici pensia nu are legătură cu contribuția. (...) Pilonul I (fondul administrat de stat – n.r.) este un ceaun comun, iar cei care sunt prietenii politicienilor, cei de care politicienii au nevoie – în primul rând, ei înșiși, militarii și judecătorii – au privilegiul unei pensii pentru care nu au contribuit. Și pensiile lor sunt mai mari, cresc mai repede. (...) Este un mecanism de distribuire de privilegii”, susține conferențiarul universitar.

Sub 400.000 de români aveau peste 80 de ani în 2000, în timp ce, 20 de ani mai târziu, numărul ajunsese la aproximativ 900.000, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Totuși, speranța de viață nu este nici pe departe atât de ridicată.

Speranța de viață la naștere a crescut cu 4 ani în România și a ajuns la peste 75 de ani pentru bărbați și femei, în perioada 2000-2019, arată datele (OMS). Totuși, rămâne o discrepanță între aceasta și speranța unei vieți sănătoase, care se ridica la aproape 67 de ani în același an de referință, arată statisticile organizației. În 2020, speranța de viață în România a început să scadă, coborând la nici măcar 73 de ani în 2021 și redresându-se la 75 de ani în 2022. În prezent, rămâne cu mai mult de 5 ani sub media europeană.

Un indicator mai relevant pentru discuția despre pensii este speranța de viață la vârsta pensionării, conform economistului Radu Nechita. Statisticile publicate de Eurostat pentru 2023 arată că o persoană mai trăiește aproximativ 16 ani, după împlinirea vârstei de 65 de ani. Valoarea este cu trei ani mai mică decât media europeană, iar România se situează pe penultimul loc, în fața Bulgariei, în acest clasament. Speranța de viață după pensionare a crescut de la aproape 15 ani, în 2000, și a ajuns la valoarea curentă în 2010, cu mici fluctuații de atunci până în 2022.

România, printre fruntași la productivitatea angajaților

Datele Eurostat indică, în același timp, că muncim din ce în ce mai eficient. În ultimul sfert de secol, singurele scăderi în productivitate au venit în contextul crizei economice din 2008 și recesiunii din perioada 2019-20, care venea pe fondul pandemiei de coronavirus. La nivelul Uniunii Europene, productivitatea per persoană a crescut cu 7,5% între 2010 și 2023. Prin comparație, angajații din România sunt de 1,6 ori mai productivi acum decât în 2010. Acest indicator reiese din calcularea produsului intern brut ajustat la inflație (PIB real) împărțit la numărul de angajați și liber-profesioniști.

În realitate, statele care au înregistrat cele mai mari creșteri în termeni de productivitate sunt țări din Centrul și Estul Europei, reiese din informațiile Eurostat. România este pe locul al doilea între statele membre la acest capitol, depășită doar de Irlanda.

În acest context, mai multe state europene au început experimente prin care să reducă numărul de ore lucrate pe săptămână cu 20% fără diminuări de salarii. În iunie 2023, în jur de 30 de companii private portugheze și-au asumat să implementeze modelul, într-o țară în care aproape trei sferturi dintre angajați muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână. În februarie anul trecut, rezultatele unui experiment de șase luni au arătat că nouă din zece companii care au redus timpul de muncă la patru zile au înregistrat o productivitate stabilă și au decis să continue cu acest program. În paralel, satisfacția angajaților a crescut, relata Euronews la acel moment.

Îmbătrânirea populației continuă

La nivelul întregii Uniuni, sunt trei persoane în vârstă de muncă pentru fiecare om cu vârsta de 65 de ani sau peste, arată datele adunate de Eurostat. În România, această așa-numită rată de dependență este cu aproape 3% mai jos față de media europeană. Ca în întregul bloc european, populația României îmbătrânește – acum un deceniu, raportul dintre grupele de vârstă era 24,3%. Altfel spus, în 2014, erau patru persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani pentru fiecare persoană care atinsese vârsta de pensionare.

Vârsta mediană – cea care împarte populația în două segmente egale – a crescut mai accelerat în România decât în 16 alte state europene în ultimii zece ani. Altfel zis, în 2023, jumătate din români aveau sub 43 de ani.

Indicatorii aceștia arată un trend, însă există și date suplimentare. Spre exemplu, legea prevede în momentul de față că femeile se pot pensiona cu doi ani mai devreme decât bărbații, la 63 de ani. În 2035, diferențele vor dispărea. În plus, chiar dacă sunt contorizați și adolescenții și tinerii, există discrepanțe majore cu privire la intrarea pe piața muncii între grupele de vârstă. În al doilea trimestru al anului trecut, mai puțin de un tânăr din cinci cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani muncea, iar peste 2% dintre persoanele în vârstă lucrau, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Referitor la creșterea vârstei de pensionare odată cu speranța de viață, Nechita argumentează că sistemul ar trebui reorganizat astfel încât decizia și responsabilitatea pensionării să fie individuale.

„Dacă facem calculele și, dacă am fi investit contribuțiile datorate pentru Pilonul I în Pilonul II (pensia privată obligatorie – n.r.), câștigul ar fi fost absolut fabulos. (...) Practic, banii care sunt băgați acum în acest sistem sunt cheltuiți imediat, spre deosebire de Pilonul II, unde banii respectivi sunt investiți, cu acumulare de capital. Avantajul în Pilonul II este că, dacă tu nu contribui, îți furi căciula ta, nu căciula vecinului”, susține economistul. Comparația dintre performanțele sistemelor are la bază o lucrare publicată în ianuarie 2024, care lua în considerare randamentul efectiv al Pilonului II.

Un astfel de sistem, cu investirea contribuțiilor pe piețele de capital, ar permite un calcul individual privind vârsta la care o persoană iese de pe piața muncii, este de părere economistul. „Aș înlocui complet sistemul cu Pilonul II. (...) Vreau să mai lucrez un an ca să mai câștig niște bani? Ce valorează pentru mine mai mult?”.

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...

Google renunță la Dock-ul cu încărcător pentru tableta Pixel

În iunie anul trecut, Google a lansat tableta Pixel, care a inclus în pachet un Dock cu Încărcător și Difuzor, destinat să transforme dispozitivul într-un difuzor inteligent atunci când...