Cum se descifrează codul secret gravat pe sabia Regelui Carol I. Piesa unicat de secol XVI aflată în patrimoniul Muzeului Peleș

Sambata, 05 Noiembrie 2022, ora 08:04 4936 citiri
Sabia calendar din colecția regelui Carol I se află în patrimoniul muzeului Peleș FOTO Facebook/ muzeulnationalpeles

O piesă remarcabilă din colecția de arme a regelui Carol I este sabia tip calendar făruită în 1532. Acest tip de sabie a avut o perioadă de popularitate în secolele XVI - XVII, mai ales în Germania și Elveția.

Această sabie a fost declarată obiectul lunii noiembrie, la Peleș.

Pe lama ei era gravat calendarul pentru unul sau mai mulți ani consecutivi, scris, de obicei, pe verticală, tabular și cu prescurtări specificem explică muzeograful Raluca Romok.

Fiecărei zile din săptămână îi corespundea o literă de la „a” la „g” - de pildă zilei de duminică îi revenea litera „a”, iar sâmbăta, ultima zi din săptămână, era notată cu litera „g”.

”Lunile anului erau scrise, cel mai adesea, într-o combinație de nume germanice și latine. Nota distinctivă a acestor săbii era dată de gravarea sărbătorilor Sfinților din calendar. Astfel, în dreptul fiecărei zile - notată cu cifra și litera corespunzătoare - era gravat numele Sfântului protector din calendar. Proprietarul sabiei, în situația în care se afla departe de casă, în campanii militare, trebuia să știe cărui Sfânt să se roage pentru protecție în ziua luptei sau în ziua în care mergea la vânătoare, în cazul săbiilor de vânătoare”, arată sursa citată.

Aceste săbii speciale aveau pe lângă rolul firesc de armă, și unul spiritual oferind, în contexte diferite, încredere, protecție și curaj purtătorului, explică muzeograful.

Unul dintre cei mai importanți gravori de săbii calendar, și nu doar, din secolul al XVI-lea, a fost Ambrosius Gemlich din Landshut.

FOTO Facebook/muzeunationalpeles

Piesă din colecția regelui Carol I este unicat în România și se află în patrimoniul Muzeului Național Peleș. Ea are particularitatea gravării pe lamă a calendarului iulian (cel gregorian a fost introdus de Papa Grigore al XIII-lea abia în 1582) cu patru ani consecutivi, respectiv 1532, 1533, 1534 și 1535.

Pe verticala lamei, tabular sunt gravate: în partea stângă, cifrele (1,2,3…30/31), corespunzătoare fiecărei zile din lună, literele (a - duminică, b - luni, c - marți….g - sâmbătă) și numele Sfântului protector din calendar.

Stephanus, David König (regele Israelului), Silvester (Papă), Dryfaltigk (Sfânta Treime), Desiderius, Urbanus (Ocrotitor), Constantin, Basileus, Florentiu, Peter Paul sunt doar câteva nume de Sărbători Sfinte marcate pe această sabie.

Pe talon sunt gravate: „Adorația Sfintei Treimi” (1511) – un detaliu al lucrării artistului german Albrecht Dürer – și o reprezentare a Sfântului Sebastian, iar la baza lamei sunt gravați anii 1532, 1533, 1534, 1535 și stema familiei conților Oettingen, asemănătoare cu varianta emisiei monetare de 1 Taler, din 1538-1543. Mânerul și garda sabiei au fost, cel mai probabil, adăugate ulterior.

Garda are două inele din care pornesc două brațe evazate, în forma literei „S”, cu cinci registre de spirale, traforate cu motive geometrice şi cordiforme, explică muzeograful Raluca Romok.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News