Populiștii anti-europeni, pe cale să obțină câștiguri mari la europarlamentare, arată sondajele

Partidele populiste „anti-europene” se îndreaptă spre câștiguri mari la alegerile europarlamentare din iunie, care ar putea schimba drastic echilibrul legislativului european spre dreapta și ar putea pune în pericol pilonii cheie ai agendei UE, inclusiv acțiunea climatică, sugerează sondajul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), citat de The Guardian.

Sondajele din toate cele 27 de state membre ale UE, combinate cu modelarea modului în care partidele naționale s-au comportat la alegerile parlamentare europene anterioare, arată că partidele dreptei radicale sunt pe cale să se claseze pe primul loc în nouă țări. Partidele eurosceptice populiste sunt așteptate să se claseze pe primul loc în Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia și Slovacia, iar pe locul al doilea sau al treilea în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania si Suedia. Ca urmare, grupul ID de extremă-dreapta este proiectat să mai câștige până la 40 de locuri, pentru un total de 98, potențial devenind a treia forță politică și deschizând posibilitatea unei coaliții de „dreapta populistă” (PPE, ECR, și ID) cu 49% dintre europarlamentari în noul parlament, se arată în raport.

Analiza ar trebui „să servească drept un semnal de alarmă pentru factorii de decizie politică europeni cu privire la ce este în joc” în alegeri, au spus politologii Simon Hix și Kevin Cunningham, care au fost coautori ai raportului pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Implicațiile votului

Cercetătorii au spus că implicațiile votului au fost de amploare, argumentând că următorul parlament european ar putea bloca legile privind acordul ecologic al Europei și ar putea adopta o linie mai dură cu privire la alte domenii ale suveranității UE, inclusiv migrația, extinderea și sprijinul pentru Ucraina.

Dezbaterile interne ar putea fi, de asemenea, afectate, au spus ei, susținând „axa în creștere a guvernelor care încearcă să limiteze influența UE din interior”: Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia și, dacă PVV al lui Geert Wilders va conduce noul său guvern, Țările de Jos.

Posibila revenire a lui Donald Trump în SUA și o coaliție de dreapta, orientată spre interior, în Parlamentul European ar putea duce la o respingere a "interdependenței strategice și ... parteneriatelor internaționale în apărarea intereselor și valorilor europene", au avertizat ei.

Principalele grupuri politice din parlament pierd eurodeputați

Proiecțiile au arătat că principalele grupuri politice din parlament - Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, Partidul Socialiștilor și Democraților (S&D) de centru-stânga, grupul centrist Renew Europe (RE) și Verzii (G/EFA) - pierd toți eurodeputați.

Grupul de stânga mai radical și în special dreapta populistă, inclusiv Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și Identitatea și Democrația (ID), de extrema dreaptă, urmează să devină principalii învingători, cu o posibilitate reală de a intra într-o coaliție majoritară pentru prima dată.

Deși PPE pare să rămână cel mai mare grup, să-și păstreze puterea de stabilire a agendei și să determine alegerea următorului președinte al Comisiei, raportul susține că populiștii, în special din dreapta radicală, vor avea un cuvânt de spus mai mare decât oricând.

Vocile lor vor avea cea mai mare importanță în mai multe state membre fondatoare, sugerează sondajul, Frații Italiei ai Giorgia Meloni urmând să-și mărească numărul de europarlamentari la 27, iar Adunarea Națională, formațiunea lui Marine Le Pen ar putea să câștige un record de 25 de locuri.

În Austria, partidul de dreapta radical pentru Libertate (FPÖ) urmează să-și dubleze numărul total de deputați europeni la șase, în timp ce în Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) de extremă dreapta aproape că își dublează reprezentarea în parlamentul european cu 705 de locuri la 19.

Grupul ID de extremă-dreapta este așteptat să mai câștige până la 40 de locuri, pentru un total de 98, și ar deveni a treia forță politică, deschizând posibilitatea unei coaliții de „dreapta populistă” (PPE, ECR, și ID) cu 49% dintre europarlamentari în noul parlament, se arată în raport.

Sondajul și modelarea au sugerat că actuala coaliție „centru-stânga” (S&D, G/EFA și Stânga) își va vedea numărul de europarlamentari scăzând la 33% de la 36%, principala coaliție de „centru-dreapta” (PPE, RE și ECR) alunecând la 48% de la 49%.

Rolul partidului Fidesz din Ungaria poate fi critic

Autorii raportului au remarcat că rolul partidului Fidesz din Ungaria poate fi critic: în prezent, neafiliat, partidul primului ministru, Viktor Orbán, va câștiga 14 mandate și ar putea – prin aderarea la ECR național-conservator – să îl facă al treilea grup ca mărime.

Dacă ar face acest lucru, ECR și ID împreună ar avea aproape 25% din deputați în Parlamentul European, mai mult decât PPE și S&D. Între timp, „super-coaliția” existentă a partidelor principale (PPE, S&D și RE), se estimează că va scădea de la 60% din europarlamentari la 54%.

Autorii raportului au spus că cele mai mari implicații ale geometriei modificate a parlamentului ar fi în politica de mediu, unde S&D, RE și Stânga au asigurat progrese. Acest lucru ar putea fi în curând zădărnicit de o coaliție de „acțiune de politică anti-climă”, au spus aceștia.

În mod similar, alianța centristă și de centru-stânga (RE, S&D, G/EFA, Stânga, părți din PPE) care a impus măsuri privind statul de drept, inclusiv reținerea plăților bugetare, împotriva Ungariei și Poloniei, ar putea să nu se mai regăsească, sugerează raportul.

„Campaniile electorale ar trebui să ofere cetățenilor motive de optimism“

Autorii au cerut factorilor de decizie să examineze tendințele care conduc modelele actuale de vot în Europa și să dezvolte narațiuni clare care să abordeze necesitatea unei Europe globale într-un climat geopolitic din ce în ce mai încordat și periculos.

„Alegerile din iunie, pentru cei care doresc să vadă o Europă mai globală, ar trebui să se refere la protejarea și consolidarea poziției UE”, a spus Hix, specialist în politică comparată la Institutul Universitar European din Florența.

„Campaniile electorale ar trebui să ofere cetățenilor motive de optimism. Ar trebui să vorbească despre beneficiile multilateralismului. Și ar trebui să clarifice, cu privire la problemele cheie legate de democrație și statul de drept, că ei, și nu cei din marginea politicii, sunt cei mai bine plasați pentru a proteja drepturile fundamentale europene.”

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu partidul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda...