Noul protocol la Convenția privind criminalitatea cibernetică stârnește controverse

Deși data ratificării celui de-al doilea protocol adițional la Convenția privind criminalitatea cibernetică de către Parlamentul European nu a fost încă stabilită, societatea civilă și unii deputați europeni au solicitat avizul Curții de Justiție a UE cu privire la problemele legate de date și confidențialitate.

Al doilea protocol adițional la Convenția de la Budapesta privind criminalitatea cibernetică a fost deschis spre semnare la Consiliul Europei de la Strasbourg, joi, 12 mai. Acesta își propune să modernizeze convenția inițială din 2001 pentru a o adapta la provocările secolului XXI și pentru a asigura o abordare comună și de cooperare a politicii penale.

Miniștrii Consiliului Europei au avizat oficial protocolul în noiembrie 2021. Textul trebuie acum aprobat de Parlamentul European, după ce a fost semnat de țări pe 12 și 13 mai.

Grupul internațional de advocacy European Digital Rights (EDRi), împreună cu furnizorii de servicii internet non-profit Austria (ISPA), solicită Parlamentului European să-și folosească puterea pentru a solicita avizul Curții de Justiție a UE (CJUE) cu privire la conformitatea protocolului cu tratatele.

„Dacă este ratificat de statele membre UE fără alte modificări, sau cel puțin fără rezerve și alte declarații importante ”, afirmă EDRi, protocolul „ar putea duce la încălcări substanțiale ale legislației UE. »

Probleme de confidențialitate

EDRi nu este o voce izolată. Comitetul European pentru Protecția Datelor, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE și Consiliul Barourilor și Societăților de Avocați din Europa au cerut, de asemenea, o protecție mai puternică a drepturilor fundamentale.

Criticii deplâng faptul că extinderea competențelor autorităților de aplicare a legii nu este urmată de suficiente garanții în ceea ce privește protecția datelor, confidențialitatea și drepturile procedurale. Protocolul va fi superior legilor secundare ale UE, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR).

Una dintre problemele principale se referă la transferurile directe de date cu caracter personal de la furnizorii de servicii din UE către autoritățile de aplicare a legii din țări terțe, unde protocolul nu prevede utilizarea notificării obligatorii către autoritățile din țara în care este stabilit furnizorul de servicii.

„Evaluarea juridică și evaluarea proporționalității nu ar trebui să fie responsabilitatea companiilor private”, a declarat consilierul juridic ISPA Andreas Gruber pentru EURACTIV.

ISPA critică și faptul că este obligatoriu să se răspundă cererilor procurorilor străini, chiar și atunci când solicitările de date corespunzătoare necesită autorizare judiciară la nivel național.

Europarlamentarul liberal Moritz Körner a cerut public Parlamentului European să solicite avizul CJUE. Întrebarea este dacă poziția lui Körner se bucură de un sprijin suficient în Parlament pentru a formula o astfel de cerere.

Eforturile de simplificare a cooperării dintre statele membre și statele terțe trebuie să „asigure niveluri ridicate de protecție a datelor pentru cetățeni ”, a declarat europarlamentarul conservator Eva Maydell.

Întrebări cu privire la nivelul de încredere în agențiile de aplicare a legii au fost ridicate de europarlamentarul Renew Europe, Bart Groothuis.

Groothuis a declarat pentru EURACTIV: „Acest text a fost scris pentru aplicarea legii, fără a ține cont de practica de zi cu zi a agențiilor de informații și de modul în care funcționează relația dintre cele două în practică. Este acesta cu adevărat nivelul de încredere pe care credem că îl avem? »

Comisia Europeană a recomandat ca toate statele membre să se alăture noului instrument „în interesul UE”.

Potrivit Chloé Berthélémy, consilier politic la EDRi, unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană insistă pentru ratificarea protocolului este din cauza concurenței din partea unui alt tratat privind criminalitatea cibernetică în curs de elaborare de către Națiunile Unite.

Directorul general adjunct al DG HOME, organismul UE responsabil de migrație și afaceri interne, Olivier Onidi, a declarat în timpul unei audieri în fața Comisiei pentru libertăți civile și justiție (LIBE) a Parlamentului European la începutul acestui an că, de când a început procesul ONU, „este un element suplimentar care explică de ce suntem atât de angajați în finalizarea procesului de ratificare al celui de-al doilea Protocol de la Budapesta pentru a ne asigura că acest instrument rămâne instrumentul cheie și ghidul activităților noastre în acest context”.

Tratatul ONU este susținut în special de Rusia și China, ultimele sesiuni fiind programate pentru 2024.

Solicitarea avizului CJUE ar putea întârzia și mai mult ratificarea protocolului. Cu toate acestea, dacă protocolul va fi ratificat rapid și anumite prevederi s-ar constata ulterior a fi incompatibile cu tratatele, după cum susțin unii, UE s-ar afla într-o situație dificilă, atât pe plan intern, cât și internațional.

Răspunsul Consiliului Europei

Ca răspuns la rezerve, Alexander Seger, directorul Diviziei de criminalitate cibernetică a Consiliului Europei, a subliniat în cadrul unei conferințe de presă vineri. 13 mai: „Suntem pe deplin convinși că îndeplinim cerințele și că acest instrument va rezista și testului instanțelor. în viitor. »

Seger s-a referit, de asemenea, la numeroasele sesiuni de negocieri și la cele șase runde de consultare din septembrie 2017 până în mai 2021, asigurând că textul respectă legislația Uniunii Europene.

EDRi a participat la toate rundele de consultare organizate de comisia principală pentru criminalitatea cibernetică pentru a cere respectarea drepturilor omului. Cu toate acestea, modificările și îmbunătățirile pe care le-au sugerat nu au fost reflectate în textul final.

Următorii pași

Data votului în Parlamentul European nu a fost încă stabilită, întrucât mai multe grupuri politice și-au exprimat dorința de a efectua mai întâi o examinare mai aprofundată a textelor.

Președintele Parlamentului European ar putea solicita, de asemenea, avizul Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European.

„Un tigru de hârtie”. Cum ocolesc lobbiștii mecanismul european de transparență

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea...

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...