Opoziția, mai divizată ca niciodată în noua sesiune parlamentară. Cum arată noul raport de putere din moșia stăpânită de PNL-PSD

A doua sesiune parlamentară din 2022 începe joi, 1 septembrie, cu numeroase restanțe din trecut, urgențe legislative, dar și o opoziție divizată unde niciun partid nu poate sesiza de unul singur Curtea Constituțională în cazul vreunui abuz.

Camera Deputaților și Senatul se reunesc joi, începând cu ora 11.00 într-o sesiune ordinară, pentru ca ulterior, să fie organizată o ședință comună. Cele două camere vor stabili de la prima oră componența Biroului Permanent și vor și aleși vicepreședinții, secretarii și chestorii. Ulterior, va avea loc o ședință comună a celor două camere, cu un raport de putere total diferit față de momentul în care partidele au intrat în Parlament sau chiar de anul trecut.

Noua structură din Parlament

Conform calculelor Ziare.com, noua structură a Parlamentului din toamnă va arăta astfel:

PSD

47 mandate la Senat

109 mandate la Camera Deputaţilor

Parlamentari pierduți din 2020: 1

PNL

37 mandate la Senat

93 mandate la Camera Deputaţilor

Parlamentari pierduți din 2020: 17

USR

23 de mandate la Senat

45 de mandate la Camera Deputaţilor

Parlamentari pierduți din 2020: 12

AUR

13 mandate la Senat

27 mandate la Camera Deputaţilor

Parlamentari pierduți din 2020: 7

UDMR

9 mandate la Senat

20 la Camera Deputaţilor

Parlamentari pierduți din 2020: 1

Deși încă nu au format grupuri parlamentare oficiale, partidele Forța Dreptei condus de Ludovic Orban și REPER condus de Dacian Cioloș au la rândul lor reprezentanți desprinși din PNL, USR sau chiar AUR. Astfel, Forța Dreptei are 4 reprezentanți la Senat și 16 la Camera Deputaților (trei dintre care sunt membrii ex-AUR). De cealaltă parte, REPER are 2 membri la Senat și 10 reprezentanți la Camera Deputaților.

Opoziția nu poate sesiza legi la CCR

Pentru ca un partid din Parlament să poată depună o sesizare la Curtea Constituțională formațiunea respectivă are nevoie de minim 50 de parlamentari fie la Camera Deputaților fie la Senat. Până acum câteva luni USR nu avea probleme în a îndeplini această cerință, însă ca urmare a valului de demisii, reprezentanții formațiunii nu mai îndeplinesc acest criteriu, având doar 45 de deputați. În trecut USR a folosit intens acest instrument, printre sesizările la CCR regăsindu-se numeroase abuzuri ale puterii în legislaturile trecute.

O excludere între USR și parlamentarii REPER ar putea fi din start exclusă după ce pe 8 iunie liderul partidului Cătălin Drulă a convocat un comitet politic informal în care a forțat votul asupra unei rezoluții care interzice susținerea altor partide sau platforme politice. Practic, cei care susțin REPER sunt executați din USR.

Singura modalitate în care CCR mai poate fi sesizat de opoziția din parlament în cazul în care USR nu este deschis pentru cooperare este o alianță de moment între Forța Dreptei, REPER și AUR.

Cartofii fierbinți din noua sesiune

Unul dintre principalele subiecte aflate pe agenda parlamentarilor vor fi legile Justiției. Guvernul Ciucă a aprobat săptămâna trecută, 24 august, pachetul de legi ale justiţiei, Ciucă și ministrul Justiției Cătălin Predoiu dând asigurări că nu vor fi probleme cu PNRR. Cu toate astea, noile modificări au fost intens criticate de asociațiile de magistrați, societatea civilă și opoziție.

Totodată, unul dintre judecătorii CSM a explicat că nu a citit niciodată „legi mai retrograde” și că noua formulă poate deveni un „mecanism de presiune” asupra magistraților. „Până în prezent, nu mi-a fost dat să citesc niciodată legi mai retrograde. (...) Nu mi-am imaginat niciodată că aproape 30 de ani, eu anul acesta fac 29 de ani de judecător, şi am venit şi am prins şi anii de început de după Revoluţie şi am prins şi pe colegii de care toată lumea spunea că sunt dintr-o epocă pe care nu vrem să o amintim”, a declarat judecătoarea Gabriela Baltag.

O prioritate în noua sesiune reprezintă și noul pachet de legi ale Educației, despre care președintele interimar al Senatului Alina Gorghiu afirma săptămâna trecută că intră în categoria „prioritate zero”. Cu toate astea, pachetul a fost și el criticat de profesori și diverse ONG-uri specializate în educație, dar și de către PSD. Vicepreședintele social-democraților Gabriel Zetea dădea asigurări că legile vor fi corectate prin amendamente în parlament. De altfel, noul pachet de legi a fost criticat și în spațiul public. Printre măsurile intens criticate se regăsesc și numeroasele portiță lăsate pentru plagiatorii tezelor de doctorat.

Una dintre cele mai criticate legi adoptate în vechea sesiune este cea a avertizorilor de integritate. Deși aceasta a trecut de votul parlamentarilor, ea va ajunge înapoi pe masa aleșilor după ce președintele Klaus Iohannis a retrimis-o ca urmare a avertismentelor venite din partea ONG-urilor dar și a instituțiilor europene. Una dintre principalele probleme sesizate de asociații și de avertizori este că în actuala formă raportarea anonimă este exclusă de lege iar avertizorii anonimi nu beneficiază astfel de nicio protecție. Alina Gorghiu afirma că își dorește ca acest subiect să se afle pe agendă încă din prima sesiune de pe 1 septembrie.

Un alt proiect de lege important care va ajunge pe masa parlamentarilor este pachetul privind securitatea națională. În luna iunie, jurnaliștii de la G4Media au dezvăluit un prim draft al legilor securității naționale care conțineau numeroase abateri grave. Ulterior, 45 de ONG-uri au criticat această inițiativă, inclusiv amenințarea voalată a președintelui Klaus Iohannis pentru cel care a dat pe surse aceste proiecte.

Drulă critică eșecul coaliției PSD-PNL: „Nu e inevitabil să fim conduși de neterminați și șpăgari. Economia României gâfâie”

Deputatul Cătălin Drulă, preşedintele USR acuză liderii coaliţiei PSD-PNL că au blocat Guvernul României timp de 16 ore, timp în care au făcut negocieri politice fără niciun rezultat...

Cum afectează problema candidatului la Capitală colaborarea PSD-PNL pentru prezidențiale: ”Nu a existat un obiectiv comun din câștigarea Bucureștiului printr-o alianță”

De la anunțarea candidaturii comune pentru Primăria Capitalei și la sectoare, precum și pe listele de europarlamentare, varianta unor candidaturi comune la prezidențiale și parlamentare din...