Intermediarul mitelor lui Sorin Oprescu, „albit” în instanță. Bogdan Popa - achitat pentru abuz în serviciu și scăpat prin prescripție pentru șpăgi MOTIVARE

Bogdan Cornel Popa – intermediarul mitelor lui Sorin Oprescu, condamnat în dosarul edilului la 11 ani și 6 luni de închisoare – a fost achitat de Tribunalul București pentru abuz în serviciu la șefia Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești”, iar pentru luare de mită s-a împlinit prescripția. Practic, Bogdan Cornel Popa a fost „albit” în baza hotărârilor Curții Constituționale: pentru mită s-au aplicat cele legate de „marea prescripție” din 2018 și 2022, iar pentru abuz în serviciu cea din 2016, care a dus la redefinirea acestei infracțiuni.

Bogdan Cornel Popa este omul de bază a lui Sorin Oprescu, pe care fostul edil l-a „uns” la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești”, apoi la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane.

În dosarul lui Sorin Oprescu, Bogdan Cornel Popa s-a ales cu cea mai mare pedeapsă: 11 ani și 6 luni de închisoare. În prezent se află în Italia, unde ar executa pedeapsa la Casa Circondariale „Montorio”, supranumită „Închisoarea de Aur”.

În dosarul de pe rolul Tribunalului București, Popa era acuzat că a cerut și a primit mită de la reprezentanții unei firme 50% din valoarea fiecărei facturi pentru dezinsecție la Palatele Brîncovenești, iar fapta de abuz în serviciu privea încheierea contractului respectiv.

Altfel spus, de fiecare dată când venea firma cu dezinsecția, jumătate din bani se întorceau în buzunarul lui Bogdan Popa, în total 2.138.242 lei în perioada mai 2012 – septembrie 2015.

Potrivit procurorilor DNA, firma executa dezinsecția fie că era nevoie, fie că nu era, deoarece banii trebuiau să „curgă”.

Popa lua șpăgi din grijă ca Sorin Oprescu să nu fie mușcat de căpușe

Pe data de 13.09.2023, Tribunalul București a constatat că faptele de luare de mită reținute în sarcina lui Bogdan Cornel Popa au fost comise exact așa cum scrie în rechizitoriu, dar între timp s-au prescris:

• „Cu privire la modalitatea de primire a sumelor de bani pretinse cu titlu de mită, potrivit declarației martorului (…), după emiterea fiecărei facturi, 50% din valoarea acesteia îi revenea inculpatului (Popa Bogdan Cornel – n.r.).
• După câteva luni de la semnarea acordului cadru inculpatul (Popa Bogdan Cornel – n.r.) i-a comunicat martorului că 10% din procentul total de 50% pretins de el cu titlu de mită, va trebui să fie remis inculpaților (Nae Marin – n.r.), (…) și (Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela – n.r.).
• Așadar, inculpatul (Popa Bogdan Cornel – n.r.) a primit cu titlu de mită, în mod cert 40% din valoarea fiecărei facturi, fără TVA, respectiv suma de 2.138.242 lei.
• S-a întâmplat ca procentul de 50%, reprezentând mita pretinsă și primită de către inculpatul (Popa Bogdan Cornel – n.r.) să fie transferat prin intermediul respectivelor societăţi comerciale.
• Înainte de plecarea inculpatului (Popa – n.r.) la Administrația Cimitirelor, acesta i-a sugerat martorului ca 10% din cei 50% să-i remită altor persoane anume indicate de el, împrejurare cu care iniţial martorul nu a fost de acord întrucât nu avea nici un fel de relaţii cu respectivele persoane care să-i permită asemenea activităţi şi nu simţea existenţa unor piedici din partea acestor persoane pentru a fi forţat să accepte. În final a acceptat la insistenţele inculpatului Popa Bogdan Cornel.
• După ce inculpatul (Popa Bogdan – n.r.) a plecat la Administraţia Cimitirelor, a rămas procentul de 40% către acesta şi restul de 10%, astfel cum a precizat anterior. Aşa s-a desfăşurat activitatea până în momentul reţinerii inculpatului (Popa Bogdan – n.r.).
• Pentru a mări numărul de treceri, inculpatul (Popa Bogdan Cornel – n.r.) a invocat numărul mare de evenimente din incinta Centrului, care puteau fi şi zilnice, prezenţa unor personalităţi publice, respectiv că nu ar fi în regulă să vină domnul primar pentru a participa la un eveniment şi să fie muşcat de căpuşe sau înţepat de ţânţari. Pe perioada weekend-urilor era un flux foarte mare de persoane fizice.
• În final, martorul a arătat că a acceptat mita întrucât pe termen lung aveam mult mai mult de câştigat. Este adevărat că o pierdere ar fi fost şi dacă ar fi suportat treceri din fonduri proprii conform garanţiei şi dacă ar fi dat mită, dar derularea respectivului contract i-a permis martorului să aibă o cifră de afaceri mai mare și mai multă experienţă pentru a câştiga alte licitaţii fără a trebui să acorde alte procente cu titlu de mită.
• Tribunalul constată că legea penală mai favorabilă aplicată global în prezenta cauză este Codul penal din 2009, care nu cuprinde cazul de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale reglementat de art. 155 alin. (1) din Codul penal, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022.
• Față de împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea de luare de mită, (…) tribunalul va dispune (…) încetarea procesului față de inculpatul (Popa Bogdan Cornel – n.r.), trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită”, reține Tribunalul București.

Tribunalul: În „lumina” celor statuate de CCR, Popa e nevinovat

Cu privire la acuzația de abuz în serviciu în legătură cu încheierea contractului de dezinsecție, Bogdan Cornel Popa a fost achitat în baza deciziei CCR care a dus la redefinirea acestei infracțiuni:

• „În lumina celor statuate prin deciziile Curții Constituționale, neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară (legi și ordonanțe ale Guvernului), și nu prin acte de nivel inferior (hotărâri ale Guvernului, ordine, coduri etice și deontologice, regulamente de organizare internă, fișa postului). În speță, atribuțiile de serviciu ale inculpatului nu sunt reglementate în mod expres prin lege.
• Aplicând jurisprudența instanței supreme în prezenta cauză, tribunalul constată că niciuna dintre normele de legislație primară invocate de către parchet nu reglementează atribuțiile de serviciu ale persoanei care deținea, la data faptelor analizate, calitatea de director al Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”.
• În primul rând, dispozițiile indicate de parchet în cuprinsul rechizitoriului au un caracter general și abstract, stabilind la nivel principial modul de utilizare a fondurilor publice, cu respectarea regulilor de legalitate, regularitate, economicitate, eficacitate și eficiență.
• În al doilea rând, dispozițiile enumerate de parchet nu reglementează atribuții de serviciu ale funcționarilor publici și, în cele mai multe situații, nici nu se adresează acestora, ci stabilesc reguli generale de conduită în administrarea fondurilor publice de către autorități, instituții și alte persoane juridice de drept public.
• Având în vedere că faptele ce atrag răspunderea contravențională (de natură administrativă) nu pot întruni, sub circumstanțe identice, și elementele constitutive ale unei infracțiuni, acest act normativ nu poate constitui premisa angajării răspunderii penale a inculpaților.
• În concluzie, în cauză s-a dovedit că inculpații trimiși în judecată în calitate de autori ai infracțiunii de abuz în serviciu au utilizat fondurile ce le-au fost repartizate „numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale”, nefiind încălcate dispozițiile art. 22 și 23 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
• Or, în aceste condiții, nu poate fi identificată o vătămare adusă persoanei juridice - Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, prin prestarea serviciilor de dezinsecție. Împrejurarea invocată de parchet că și prin prestarea unei cantități mai mici de servicii rezultatul ar fi fost același este pur speculativă și nu poate sta la baza reținerii unei vătămări concrete produsă în condițiile prevăzute de art. 297 din Codul penal.
• De altfel, prin acuzația formulată, parchetul a încercat a acredita ideea că personalul cu funcții de conducere din cadrul Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” ar fi atins rezultatele urmărite prin realizarea licitației efectuând numărul de treceri prevăzut în acordul-cadru. În același timp, parchetul a arătat că nu a existat nicio notă de fundamentare pentru stabilirea respectivului număr, ca și pentru numărul stabilit prin contractele subsecvente.
• Astfel, singurul criteriu pentru stabilirea numărului optim de treceri rămâne cel al valorii celei mai mici, chiar dacă pentru niciuna dintre valori nu existau note de fundamentare scrise.
• Această opinie nu poate fi validată în cauză, întrucât utilitatea lucrărilor s-a analizat în raport cu criteriile indicate anterior, respectiv condițiile de amplasament, condițiile climatice, parametrii tehnici ai substanțelor utilizate și indicațiile prestatorului de servicii (care, potrivit parchetului, nu a realizat nicio activitate ilicită) rezultând că toate serviciile achitate au fost prestate în mod efectiv, iar aceasta au profitat domeniului, realizând în concret un control eficient al populației de dăunători”, se mai arată în motivare.

Acuzațiile DNA pentru Bogdan Cornel Popa

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul lunii mai 2012, între Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (C.C.P.B.P.B.), reprezentat de inculpatul Popa Bogdan Cornel, și o societate comercială a fost încheiat un acord cadru, pe o durată de 4 ani, având ca obiect servicii de dezinsecție, dezinfecție și tratamente fitosanitare.

Ulterior, până în anul 2015, cu încălcarea dispozițiilor legale, au fost încheiate, cu aceeași societate, cinci contracte subsecvente care au fost supraevaluate, angajându-se cheltuieli a căror necesitate și oportunitate nu a fost justificată.

Documentele mai sus menționate, precum și o parte din actele adiționale, au fost semnate, la momente diferite, de inculpații Popa Bogdan Cornel, în calitate de director general al C.C.P.B.P.B și Nae Marin, în calitate de director general respectiv șef serviciu administrativ în cadrul C.C.P.B.P.B.

În demersurile lor infracționale, cei doi inculpați au beneficiat de ajutorul inculpatei Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela care, în perioada 2012 - 2015, atât în nume personal, dar și pentru directorul general Nae Marin, a semnat referatul privind valoarea estimată a serviciilor ce formează obiectul acordului cadru precum și mai multe contracte subsecvente și acte adiționale.

Prin această conduită a fost cauzat un prejudiciu C.C.P.B.P.B. în cuantum de 5.867.153 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum de către societatea beneficiară a contractelor.

În cursul anului 2012, în contextul amintit mai sus, inculpatul Popa Bogdan Cornel, cu ocazia semnării acordului cadru menționat, a pretins de la reprezentanții societății respective, cu titlu de mită, un procent de 50% din valoarea, fără TVA, a fiecărei facturi ce urma să fie emisă iar ulterior, în perioada mai 2012 – septembrie 2015, a primit suma de 2.138.242 lei (ce reprezintă 40% din valoarea, fără TVA a fiecărei facturi).

Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” a comunicat faptul că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 5.867.153 lei.

Scandal la nivel înalt în Rusia. Un ministru decorat de Putin, reținut pentru luare de mită

Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Timur Ivanov, a fost reţinut sub suspiciunea de luare de mită, informează agenția TASS printr-un comunicat. "Suspectat de comiterea unei...

Băsescu despre retragerea lui Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei: ”Nu pot să vă spun. A fost o discuţie privată. Gândiţi-vă la soluţia abruptă pe care i-am dat-o”

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat duminică seara, 28 aprilie, că a avut o discuție privată cu medicul Cătălin Cîrstoiu privind cursa pentru Primăria Capitalei. Traian...