Societatea civilă, în letargie. De ce nu mai ies românii în stradă: “Interesul față de politică este în scădere în toată Europa”

Societatea civilă a părut ”amorțită” în ultimii ani, astfel că în România nu au mai existat proteste de amploare similare cu cele în perioada OUG 13, în ciuda faptului că au existat evenimente sau decizii la nivel guvernamental care au stârnit frustrare.

Deși nu au mai ieșit zeci de mii de oameni în stradă, România nu a fost ferită de proteste dacă ne raportăm la cele organizate recent de lucrătorii din anumite domenii, cum ar fi sindicaliștii, fermierii sau transportatorii.

Este societatea civilă într-o altă etapă sau putem vorbi despre scăderea interesului? În continuare a fost nevoie de o mobilizare din partea societății civile atunci când a fost votată în parlament legea care stabilea un prag pentru abuzul în serviciu și România se confruntă în continuare cu probleme privind drepturile de exploatare pe care nu le-a acordat corporației care dorea să administreze Roșia Montană. Taxele și impozitele au crescut considerabil, dar cu toate acestea oamenii nu ies în stradă.

Sociologul Bogdan Voicu, de la Institutul de Cercetare pentru Calitatea Vieții al Academiei Române, a explicat pentru Ziare.com care sunt principalii factori care au dus la această aparentă acalmie.

“În general, societatea civilă românească nu este neapărat una foarte dezvoltată, nu are o tendință de protest atât de mare pe cât ar părea. Au fost câteva momente în timp în care s-a ieșit în stradă, dar asta nu înseamnă neapărat că acelea au fost momente de maxim activism, ci pur și simplu s-a ieșit în stradă. Pe de altă parte, modul în care se comunică și se comunică instituțional este mult mai important decât ieșitul în stradă.

Participarea diverselor organizații ale societății civile în diverse tipuri de dezbateri este mult mai importantă decât un gest de ieșire o dată pe stradă. Pentru că, la urma urmei, democrația și conducerea unei societăți este despre a negocia cu ceilalți și nu despre a le impune punctul de vedere.”, spune sociologul.

Este mai organizată societatea civilă și din acest motiv nu mai este atât de vizibilă?

Motivele pentru care s-a ieșit în stradă în trecut nu au dispărut.

“Nu, cred că putem spune că nu suntem într-un moment în care atât de multe frustrări s-au adunat ci în momentul de față putem discuta despre o negociere instituțională a regulilor de conducere și de organizare a societății.”

Prezența la alegeri și interesul pentru politică

La precedentele alegeri parlamentare, din 2020, electoratul care protestase în anii anteriori era așteptat pe seară la vot. Dimineață erau așteptați votanții PSD, dar atât rezultatele alegerilor cât și sondajele au arătat că acest electorat nu s-a mai prezentat deloc la urne. România a înregistrat cea mai slabă prezență la vot de după Revoluție.

“Interesul față de politică este în scădere în toată Europa, în toată lumea civilizată, de mulți ani, și vedem și la noi acest tip de manifestare, eu unul mă aștept să scadă în continuare, nu mă aștept să crească. Va trebui, la nivel societal să inventăm noi moduri de participare politică.

Eu nu cred că în clipa de față acest tip de selecție a elitelor de fapt, este unul adecvat, și în măsura în care reușim să schimbăm, și să creștem interesul oamenilor față de politică mă aștept să scadă în continuare intenția la vot.”, spune Bogdan Voicu.

Un sondaj recent realizat de INSCOP arată că pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot şi 10 ”sigur da” voi merge la vot, 19.7% dintre români au ales 1, 2% au ales 2, 1.3% au ales 3, 1.6% au ales 4, 6.4% au ales 5, 1.8% au ales 6, 5.5% au ales 7. 6.5% indică 8, 3.7% 9 şi 50.3% indică 10.

România cu două viteze

Doar o anumită parte a societății este însă predispusă să protesteze, iar cei mai importanți factori care caracterizează această categorie țin de disponibilitate.

“Să ținem minte că ieșirea în stradă este în principal apanajul celor care și-o permit. Întotdeauna, în orice mișcare socială de acest tip cei care ies nu sunt cei săraci, ci sunt cei care își permit timpul de a ieși în stradă.

Pe urmă, să ținem minte că România este o țară cu 2 viteze, regiunea București- Ilfov extrem de bogată în raport cu restul țării care este extrem de săracă. Cu alte cuvinte, cei afectați în principal de criza economică nu sunt cei care ieșeau de obicei în stradă.

Și atunci avem această poveste întreagă în care inegalitatea de venit se transpune și în inegalitatea de a fi afectat de criză.”

Din acest motiv problemele care afectează o parte a societății nu sunt cele care vor stârni valuri de proteste.

„Nu cred că societatea civilă a adormit, cred că dimpotrivă își multiplică și își diversifică destul de mult modul de acțiune, a sofisticat destul de mult tipul de intervenție și e capabilă în clipa de față, mai mult decât în trecut să influențeze politica publică.

Asta face ca să nu mai fie nevoită să iasă în stradă, și o poate face instituțional și o poate face mai profund decât printr-un gest de a bătea cu pumnul în masă odată.”, a concluzionat sociologul.

Rapoartele de dezvoltare arată în continuare diferențe care confirmă discrepanțele. În afară de București, doar regiunea de Vest iese din categoria celor sărace atingând pragul de 75% din media europeană, potrivit datelor Eurostat.

Poliția din Statele Unite a arestat zeci de studenți la demonstraţiile pro-palestiniene din campusurile universitare americane VIDEO

Poliţia a început să aresteze paşnic studenţii protestatari de la University of Southern California miercuri seara, la câteva ore după ce forţele de ordine au arestat violent la o...

Universitățile de top din SUA se luptă să țină în frâu protestele faţă de războiul din Gaza

Protestele faţă de războiul din Gaza s-au extins de la Columbia şi Yale la alte universităţi, în timp ce oficialii se străduiesc să disperseze o mişcare de protest în plină expansiune,...