Cum arată orarul unui elev în nordul Europei comparativ cu cel din România: ”N-au Fizică, Biologie sau Chimie ca materii separate”

Elevii din România spun că se simt sufocați de programa școlară. Numărul mare de materii predate la școală care necesită cel puțin tot atât timp de studiu și acasă le dă bătăi de cap copiilor, părinților dar și profesorilor.

În acest timp, în țările din nordul Europei disciplinele sunt mai accesibile ca mod de învățare, iar elevii au la dispoziție opționale.

În această parte a Europei, materia este structurată pe module, iar presiunea pe copii nu este atât de mare. Însă tot în aceste țări, numărul experților ”importați” din alte țări unde sistemul de învățare este diferit este foarte mare.

În Suedia, elevii aleg ce să învețe și gradul de complexitate

Doctorul Laura Ghibu, medic român stabilit în Suedia, a explicat pentru Ziare.com sistemul de învățământ din această țară. Fiica ei, Astrid Ventimiglia (13 ani) este elevă în clasa a VII-a.

”În Suedia materiile se predau la un nivel mult mai simplu față de cum se predau în România. De exemplu, la nivel de clasa a VII-a, noțiunile predate par joacă de copii în comparație cu ce se predă la noi. Însă se lucrează foarte mult pe analiză și gândire critică. Elevii nu au Fizică, Biologie sau Chimie ca materii separate.

Este un concept puțin aparte care se numește Științe. Pe parcursul anului, învață câteva săptămâni Chimie, câteva săptămâni Fizică, Biologie. Astfel încât să nu se aglomereze foarte mult și se pot concentra pe acea parte. De exemplu, învață despre sistemul circulator, la Științe, apoi dau test din materia parcursă și tot așa.

Această metodă economisește foarte mult timp. Ei nu învață foarte multe detalii cum se învață în România ci strictul necesar. Apoi, cu cât avansează în educație, cu atât mai mult se merge în detaliu. Elevii aleg ce vor să învețe mai intensiv și gradul de complexitate”, a explicat medicul Laura Ghibu.

Doctorița ne-a transmis orarul fiicei sale pentru o săptămână.

FRE - franceză, ENG - engleză, PHE -educație fizică, Sci- științe (fizică, chimie, biologie), Iso (istorie, geografie, științe sociale, educație civică), SWE -suedeză, Des- design (industrial și artistic), ART- artă ( desen și muzică), Mentor - dirigenție, Math - matematică.

”Nu toată lumea trebuie să învețe pe de rost care este diferența dintre frunza de mesteacăn și de castan, de exemplu. Doar cei care sunt pasionați de Botanică vor face acest lucru și începând de la liceu. În România, aceste informații sunt învățate în clasa a V-a sau a VI-a.

Sunt foarte multe detalii și cred că acest lucru îngreunează mult curricula și exasperează și părinții și copii.

Un copil de 10-12 ani nu poate înțelege de ce e necesar să învețe atâtea detalii și învață mecanic pentru notă. Nici părinților nu le e ușor. Își presează copiii și în loc să dezvolte relații armonioase și să petreacă timp de calitate cu copiii lor, rezolvă probleme dificile de fizică și plătesc ore de meditații”, a explicat medicul.

”Aici copiii au foarte mult timp liber pentru că nu învață detalii”

Doctorul Laura Ghibu a mai povestit că în Suedia materiile sunt structurate pe module iar copiii nu sunt obligați să ”tocească” noțiuni pe care nu le înțeleg.

”Aici copiii au foarte mult timp liber pentru că nu învață detalii ci strictul necesar. Mie modul de a preda anumite materii în module cum sunt Științele naturale, despre care am vorbit, Științe sociale- care cuprinde Istorie, Geografie, Civică, Organizarea societății mi se pare foarte adecvat vârstei copiilor de gimnaziu.

De exemplu, în modulul de științe sociale învață o dată Istoria Egiptului, apoi, Geografia Europei, apoi Modă și Cultură – cum a evoluat moda în istorie și care au fost repercusiunile acestei Evoluții în societate (de exemplu cum rochiile lungi și corsetele nu dădeau libertate de mișcare femeilor și în consecință nu le permitea anumite activități sau cum portul era sinonim unei clase sociale, cu toate repercusiunile de rigoare.

Sunt lucruri extrem de interesante pentru copii. Asemenea subiecte te poarte prin istorie, dar îți arată și cum a evoluat societatea.

Nu există un curriculum pedagogic structurat ca în România unde trebuie să înveți extrem de multe detalii. Creierul unui copil de gimnaziu nu este încă pregătit pentru a învăța aceste lucruri în asemenea fel”, a explicat medicul român stabilit în Suedia.

În Suedia, elevii nici măcar nu sunt notați până în clasa a VII-a. Însă de aici înainte trebuie să fie foarte conștiincioși dacă vor să intre la facultate. Pentru că admiterea se face în baza notelor.

”Eu cred că în România materia este făcută de adulți care au uitat cum era să fii copil.

Aici totul este la nivelul copilului. Abia în clasa a VII-a încep să se acorde note.

Până atunci nu se notează elevii. Iar notele sunt foarte importante pentru admiterea la facultate. Trebuie să ai note foarte bune la toate materiile ca să intri la facultate. Trebuie să dai dovadă că ești o persoană studioasă, interesată și luptătoare pentru tine nu pentru alții”, a explicat medicul.

”Aici nu se pune presiune pe elev”

Și în Nord copiii pot face performanță dacă vor. Dar nu sunt obligați de școală.

”Copiii sunt foarte relaxați aici în comparație cu colegii lor români. Fiica mea are 13 ani, este în clasa a VII-a, la o școală care preda metoda ”International Baccalaureate” (școală internațională care există și în București și Cluj). Iar după terminarea cursurilor, temele de acasă nu îi iau mai mult de o oră pe zi.

Spune că lucrează în clasă și în pauzele dintre ore. În schimb are în fiecare zi activități extrașcolare: cântă la vioară și chitară, face fotografie artistică, călărește, este în grup de scouts, înoată și desenează mult.

Dacă un elev vrea să studieze intensiv la o anumită materie, poată să facă acest lucru mai multe ore pe săptămâna. Școala îi dă aceasta posibilitate. Nu-l va reține nimeni. Însă nu este o presiune pe elev să facă asta, nici din partea școlii nici din partea părinților.

Ceea ce este foarte impresionant pentru mine, este modul în care abordează subiectele.

De exemplu la literatură ei fac comentarii originale, ale lor, după ce citesc cărțile respective. Nu învață pe de rost comentarii făcute de altcineva din care nu înțelegi nimic și sunt extrem de atenți să specifice sursele din care se inspiră.

Sunt învățați de mici că proprietatea intelectuală trebuie respectată exact ca cea materială. Nu e tolerat plagiatul!”, a mai spus medicul român.

O reformă în educație durează cel puțin 30 de ani

Sistemul de învățământ suedez se bazează pe dezvoltarea gândirii critice iar copiilor li se explică totul pe înțelesul lor.

”Eu când discut cu fiica mea, îmi dau seama că modul în care este educată la școală i-a dezvoltat o gândire si un comportament de o maturitate incredibilă. Când citește o carte îmi explică despre cum vede ea personajele și de ce. Face analize profunde a intenției autorului, al dezvoltării personajului a învățămintelor care trebuie trase din povestire. Sistemul reușește să le dezvolte acea mult râvnită gândire critică. Îi învață pe copii să își dea seama ce consecințe au acțiunile lor și să și le asume.

O reformă în sistemul de educație trebuie văzută pe 30 de ani. Așa s-a făcut și în Finlanda și în Suedia.

Trebuie să înceapă cu facultățile în care sunt instruiți viitorii dascăli. Profesia de dascăl trebuie să devină respectată si atractivă. Profesorii trebuie să învețe un alt sistem de pedagogie ca apoi, totul să se schimbe încetul cu încetul. Și aici, în Suedia, sunt evaluări naționale, ca în România. Copiii învață pentru acestea, dar nu atât de detaliat. Și chiar înțeleg ceea ce învață”, a mai spus Laura Ghibu.

Copiii învață în aceste țări cum să se integreze în societate.

”Și încă un lucru foarte important, copiii învață respectul față de celălalt, indiferent de religie, culoare, orientare sexuală. Unii numesc aceasta abordare ca progresistă, aici se înțelege ca bună conviețuire între toți membrii societății. Peste tot, în fiecare materie sunt împletite noțiuni de trai bun în comunitate.

De exemplu, noțiuni de educație sexuală, respectul religiilor, al diversității de opinii. La Istorie, de exemplu învață și cum au fost tratate femeile, evreii sau alte minorități în acea perioadă, nu numai strict ce bătălie a avut loc în anul ”X” între cine și cine”, a mai punctat medicul.

Specialiștii se importă din străinătate

”Pe de altă parte, aici, ingineri, medici, foarte mulți oameni specializați, se importă din străinătate. Pentru că în Suedia nu sunt atât de mulți oameni care să se intereseze de aceste materii.

Acesta e un fapt care dă de gândit. Specialiștii trebuie să evalueze cât de important este pentru societate ca școala să “oblige” copii să învețe o materie care nu le place.

Nu am competența să mă exprim în materie, dar ca părinte și cetățean mă gândesc câteodată că poate este un bine pentru societate ca școala să formeze într-o anumită direcție chiar dacă este mai incomod pentru individ.

O dezbatere între experți, pe acest subiect, ar fi extrem de interesantă si binevenită.

Fiecare sistem este special gândit pentru societatea unde există. Suedezul nu este stresat pentru că el știe că oricum poate să găsească un serviciu care să-i permită un trai decent și dacă nu studiază la un nivel ridicat. Ei știu și că pot importa din străinătate specialiștii de care au nevoie dacă aici nu sunt. Asta le dă acea liniște care le permite să-și urmeze pasiunile. Și asta e ceva care își pune amprenta în societate. Nivelul de stres și anxietatea existențială sunt la nivele minime”, a mai spus medicul Laura Ghibu.

Astrid Ventimiglia, fiica Laurei Ghibu Ventimiglia, a devenit cunoscută în 2021 când a realizat un video despre cum funcționează vaccinul anti-COVID, cu explicații pe înțelesul copiilor.

Acum își dorește să devină actriță sau să studieze astro-fizică.

După ce materialul a fost postat pe Facebook, a devenit viral în doar câteva ore. Iar medicul care a tratat primul caz de COVID în Italia i-a cerut permisiunea să preia video-ul pentru campania de informare în Regiunea Lombardia. Astfel, a fost trimis la 10 milioane de locuitori din nordul Italiei.

Cum este în Danemarca

Grupul civic ”Părinții cer schimbare” a publicat, pe pagina sa de Facebook, orarul unui elev de clasa a VIII-a care învață în Danemarca

Astfel, aflăm că un elev din Danemarca de clasa a VIII-a are:

- 15 minute de lectură în fiecare dimineață.

-12 materii

-5,30 ore/zi activitate intelectuală și fizică cu caracter de instruire

-Educația fizică este numai dimineața, urmată de o pauză de jumătate de oră pentru duș și masă.

- Nu au teme și nici meditații.

-Până în clasa a VII nu au nici note, nici calificative.

- Din clasa a VII a până în a IX a, au calificative.

Cum este în România. Tudor: ”Pentru fiecare oră de curs mai petrec cel puțin o oră acasă, învățând”

Tudor, un elev din clasa a VII-a la o școală din București a povestit pentru Ziare.com cum face față orarului încărcat din România.

”Este extraordinar de aglomerat deoarece nu numai orele de la școală contează. Pentru fiecare oră de curs mai petrec cel puțin o oră acasă învățând. Astfel numărul de ore este dublu, dacă nu chiar mai mult, dacă vorbim despre materii ca Fizică sau Chimie. Iar dacă am și două teste în aceeași zi este foarte rău.

Mă chinui să țin pasul cu materia și orarul. Ceilalți colegi nu știu cum se descurcă, unii chiar au renunțat să mai țină pasul. Nu știu cum mă voi descurca în clasa a VIII-a”, a spus Tudor.

El vrea să aibă o carieră în domeniul științelor, Biologie, Chimie, probabil chiar medicină. Încă nu s-a decis exact ce vrea să urmeze. Însă, cel mai probabil nu va avea nevoie de toate materiile din programa școlară. Cu toate acestea, el spune că ”orice materie predată corect ajută la dezvoltarea creierului, în general, la dezvoltarea unor căi neuronale care te ajută să te descurci mai bine la orice materie. Iar matematica este una dintre acestea”.

”Însă când înveți cu stresul unui test sau al unui examen, nu mai reușești să asimilezi la fel de eficient. Aș prefera să învăț mai mult de plăcere decât sub presiunea unui examen”, a mai spus Tudor.

Și el, ca și mulți alți elevi din România și-ar dori să poate alege o materie preferată.

”Cred că ar trebui să se limiteze numărul de ore la un minim posibil și să se introducă opționale. Astfel elevul să aibă un orar general, să zicem două ore de matematică și două de română și alte câteva materii și, din 10 opționale, de exemplu, să-și aleagă minim 5 sau 4 din ce vrea el să studieze.

Cred că sistemul de învățământ ar trebui să se axeze pe calitate nu pe cantitate. Pentru că noi, cu cât prelungim anul școlar, cum vrea domnul ministru să începem din luna august, este foarte solicitant. Ne-au luat și vacanțele, suntem din ce în ce mai obosiți”, a spus Tudor.

Părinte: ”Copiii muncesc mai multe ore pe zi ca un adult”

Și părinții sunt exasperați de programa școlară cu materie multă la care este nevoie de ore suplimentare și de meditații pentru a ține pasul. Iar faptul că se dorește ca la examenele de evaluare să se introducă și alte materii, ar putea fi un factor de stre în plus pentru elevi.

”Orice materie în plus la evaluare, chiar și sport, nutriție sau orice altceva înseamnă un efort în plus pentru copii care sunt deja foarte încărcați. Dacă un profesor are 25 de ore pe săptămână, elevii au în jur de 30, plus munca de acasă care nu e deloc de neglijat. Meditațiile pe care le fac, în special în clasele terminale sunt din nou un consum de timp, dar nu ai ce face fiindcă mulți dintre profesori nu ajung să predea materia la nivelul examenelor care urmează.

În consecință, copiii muncesc mai multe ore pe zi de decât un adult.

În plus munca pentru școală este o muncă statică, la birou. În concluzie, dacă vrem să-i atragem către sport, trebuie să aibă timp să-l facă.

Sportul, muzica și desenul sunt mai degrabă materii de vocație, care nu ar trebui să fie notate, cu atât mai mult nu ar trebui sportul să fie o materie pentru evaluare.

Problema mișcării, a exercițiilor fizice nu se rezolvă prin impunerea sportului la un examen, ci prin diversificarea orelor, prin desfășurarea lor într-un mod mai atractiv, fără impunerea de bareme pe care nici mulți dintre profesori nu le pot atinge….sunt comparabile cu cele de la admitere la facultățile de profil. Copilul trebuie să aibă satisfacție că reușește, nu să fie frustrat că nu poate sări 2 m lungime.

Informația este din ce în ce mai multă la toate materiile și nu poți ține pasul cu ea. Ar trebui ca specializarea unui copil să fie făcută mult mai devreme, chiar din clasa a V-a și să fie concentrată pe linia respectivă, fără prea multe discipline care nu au legătură cu specializarea respectivă (științe, arte, mate-info filologie, limbi străine….etc)”, a explicat Andra, mama lui Tudor, pentru Ziare.com

Câte ore pe săptămână au elevii de gimnaziu din România

Conform Edupedu.ro, actualele planuri-cadru aprobate de Ministerul Educației prevăd următorul număr de ore pe săptămână:

pentru clasa pregătitoare: 20 de ore pe săptămână, adică 4 ore pe zi

pentru clasa I: 21 de ore pe săptămână, adică 4,2 ore pe zi, în medie

pentru gimnaziu: 34-36 de ore pe săptămână, adică 6,8 – 7,2 ore pe zi

pentru liceu: 29-33 de ore pe săptămână, adică 5,8 – 6,6 ore pe zi

Planul-cadru, generic, este documentul care conține numele materiilor pe care le studiază elevii în fiecare clasă, precum și numărul de ore care îi este repartizat fiecărei materii.

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...

Cât de mult își dorește Ciolacu victoria Gabrielei Firea la Capitală: ”La nivel vizibil, vor fi declarate susțineri”

Odată cu retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu și renunțarea la candidatura comună PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se găsea în situația...