Cum ar putea reduce România consumul la gaze cu 15%. Expert: ”Gândiți-vă că noi, în plină iarnă, reglăm temperatura în casă cu geamul”

Comisia Europeană ar vrea ca statele membre să își reducă consumul de gaze cu 15% pentru iarna 2022-2023. Unele dintre regulile propuse există deja, inclusiv în legislația noastră privind planurile de urgență, însă nu prea sunt mecanisme pentru aplicarea acestora.

Comisia Europeană a propus miercuri, 20 iulie, un nou instrument legislativ - Planul european de reducere a cererii de gaze. Proiectul vizează diminuarea folosirii gazelor în Europa cu 15% până în primăvara viitoare.

Dumitru Chisăliță: ”Comutarea către alți combustibili, o măsură extraordinară dacă s-ar putea aplica”

Expertul în energie Dumitru Chisăliță este de părere că România nu poate să adopte această măsură de reducere a consumului de gaze pentru că nu avem alternative viabile.

”De fapt sunt date trei direcții de acțiune în acest document. Una se referă la comutarea către alți combustibili. Cei care folosesc gazele naturale și au instalații alternative, pot să le folosească pe acestea la nivelul consumatorilor individuali.

O măsură care este absolut extraordinară dacă se poate și aplica. Din păcate, România nu are astfel de instalații, ori numărul lor este necunoscut. Noi, ca și asociație, cerem de vreo 7-8 ani de zile să se introducă această obligativitate pentru anumiți consumatori industriali, să existe o gospodărire alternativă pe un combustibil alternativ. Dar, pur și simplu, nu putem să aplicăm o astfel de măsură.

A doua direcție este acel SWAP, respectiv aplicabilitatea pe contracte intreruptibile. Adică un consumator și-a făcut un contract intreruptibil cu întrerupere voluntară la o anumită situație dată. Însă, deși avem în lege astfel de contracte, nu avem pentru că ele nu au fost promovate. Din contră, au existat multe elemente împotriva acestor contracte intreruptibile derulate în România chiar de furnizori. Așadar nici această măsură nu poate fi aplicată în România.

Rămâne a treia măsură, cea de limitare a consumului și care este foarte greu de aplicat în practică pentru că este o chestiune care ține în primul rând de conștiință, ține și de o anumită caracteristică a unei construcții, de umiditatea care se înregistrează la un moment dat lucrurile sunt foarte complexe și este foarte greu ca așa, printr-o lege, să se rezolve toate problemele complexe din teren.

Din punctul meu de vedere sunt doar puține situații care pot să fie aplicate în concordanță cu cele trei mari direcții date în acest document”, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă pentru Ziare.com.

În anumite situații de urgență se poate opri gazul, dar cine plătește

Specialistul este de acord că ”în anumite situații de urgență, anumiți consumatori pot să fie opriți, cu compensare sau fără compensare”. ”Problema este însă una complexă pentru că pe compensare lucrurile sunt foarte discutabile. Cine dă compensarea? Dacă o dă statul, de unde o mai dă după atâtea miliarde pe care trebuie să le dea pe atâtea compensări și care întârzie cu luni de zile.

În plus, mai poate fi luat statul în serios având în vedere că nu dă compensările promise în trecut”, a comentat Dumitru Chisăliță.

Expertul a mai arătat că astfel de măsură de oprire a gazului pentru o perioadă de timp în cazul companiilor mici ar însemna probleme mari financiare pentru acestea.

”În ceea ce privește oprirea programată, și aici este o chestiune discutabilă. Într-un fel este să oprești două combinate mari care au unele stocuri și să faci acest lucru la mica înțelegere și una este să te apuci să oprești sute sau mii de companii micuțe fără cash flow, fără rezerve. Ce ar însemna să scoți din funcțiune o făbricuță, de exemplu, care are 20 de angajați și care își adună cash flow din ce vinde în ultima lună? I-ai cam terminat funcționalitatea.

Pe de altă parte, mai este o problemă: ”de ce să mă oprești dacă eu am contract, am plătit, de ce să sufăr eu dacă în altă țară a Europei sunt probleme”. Lucrurile sunt foarte complexe dincolo de corectitudinea teoretică a ceea ce scrie acolo. Nu trebuie să contestăm că într-o situație de criză, ceea ce a propus CE nu ar trebui să se facă. Problema este cum să se facă”, a mai spus expertul în energie.

Noi reglăm temperatura cu geamul

Dacă, presupunând că românii s-ar gândi să reducă cu toții consumul de gaz, în România cu ce ar putea să îl înlocuiască?

”Cu nimic”, a tranșat Dumitru Chisăliță. ”Nu avem instalațiile specifice pentru acest lucru. Pur și simplu oprești. Nu există sistem alternativ. Te închizi tu ca să-i ajuți pe alții – este singura alternativă”.

Pe de altă parte, astfel de atitudine ”ține foarte mult de o anumită educație, de un anumit comportament”.

”Gândiți-vă că noi, în plină iarnă, reglăm temperatura în casă cu geamul. Acesta este comportamentul în România. Dacă este prea cald, nu mergem să modificăm termostatul, ci deschidem geamul. Atunci este greu să vii să-i spui omului care până ieri a stat la 26 de grade, iar de mâine va avea 18-19 grade în casă. O chestiune de genul acesta se face în an de zile dacă nu în generații ca și concept, comportament”, a mai spus Chisăliță.

Prețul mare la gaze, singura modalitate de a-i face pe români să consume mai puțin

Și există, totuși, o modalitate prin care statul i-ar putea face pe români să consume mai puțin gaz. Să crească prețurile astfel încât să nu și-l mai permită.

”Părerea mea că singura modalitate de a-i determina pe români să consume mai puțin gaz este prin cost. Dacă prețul este foarte mare și omul se uită pe factură și pe fluturașul de salariu, atunci va da singur temperatura mai mică. Însă atunci vorbim despre disconfort, despre anumite boli. Una este să îți autoreglezi consumul și în același timp să te pregătești fizic și psihic pentru a sta la o temperatură mai coborâtă, alta e să faci acest lucru fără să adaptezi funcționalitatea corpului la noile condiții create”, a mai spus Dumitru Chisăliță.

Noul regulament propus de Ursula von der Leyen ar oferi Comisiei posibilitatea de a declara, după consultarea statelor membre, o "alertă a Uniunii" privind securitatea aprovizionării, impunând o reducere obligatorie a cererii de gaze pentru toate statele membre. Alerta Uniunii poate fi declanşată atunci când există un risc substanţial de deficit sever de gaze sau o cerere de gaze excepţional de ridicată.

Statele membre ar trebui să-şi actualizeze planurile naţionale de urgenţă până la sfârşitul lunii septembrie, pentru a arăta cum intenţionează să atingă obiectivul de reducere a cererii de gaze, şi ar trebui să raporteze Comisiei în privinţa progreselor la fiecare două luni.

Contradicțiile pieței de energie nucleară din România. Ministerul Energiei, într-un „du-te vino” față de reactoarele modulare mici de la Doicești

Ministerul Energiei a transmis recent că susține proiectul reactoarelor modulare mici în România, ca parte a strategiei de dezvoltare și consolidare energetică a țării. Pe 17 aprilie...

Apar primele investiții arabe în România. Ministrul Agriculturii: „Numai aşa vom creşte valoarea produselor româneşti!"

Nu doar companiile occidentale vin să facă bani în România, ci și arabii, mai nou. Florin Barbu, ministrul Agriculturii din partea PSD, a anunțat investițiile pe care antreprenorii din Qatar...