Aproape 600.000 de români își sărbătoresc onomastica la 1 ianuarie, de Sfântul Vasile

Aproape 600.000 de români, majoritatea bărbați, îşi sărbătoresc onomastica sâmbătă, 1 ianuarie 2022, de Sfântul Vasile, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.).

Din totalul celor 587.327 de români sărbătoriţi de Sf. Vasile, 500.146 sunt bărbaţi, iar 87.181, femei.

Cele mai multe românce care îşi sărbătoresc onomastica în prima zi a anului, respectiv peste 83.000, poartă numele Vasilica, alte 1.800 pe cel de Vasilca, peste 900 se numesc Sica, iar 528, Vasila.

Dintre bărbaţi, 478.715 se numesc Vasile, circa 20.000, Vasilică, iar alţi peste 1.100 au numele Silică, Sile, Vasi sau Sică.

Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare (pomenit în calendarul creştin-ortodox la 1 ianuarie) s-a născut în anul 330 d.Hr., în Cezareea Capadociei, într-o familie nobilă, care a dat Bisericii slujitori şi cărturari renumiţi, câţiva dintre ei fiind trecuţi în rândurile sfinţilor.

Bunicul său a fost martir pentru Hristos în timpul împăratului roman Diocleţian, sora sa cea mare a fost cea care i-a îndemnat pe fraţi pe calea slujirii Mântuitorului, iar fratele cel mai mic a fost episcop al Sevastiei. Studiile le face la Constantinopol şi la Atena, unde leagă o strânsă prietenie cu Sfântul Grigorie de Nazianz, după care se întoarce în Cezareea, unde predă pentru o scurtă vreme Retorica. La îndemnurile surorii sale, a fost botezat în credinţa creştină, împarte partea sa de avere celor săraci, după care se retrage în anul 358 la o mănăstire din Pont, unde duce o viaţă de asceză şi rugăciune. După o călătorie la marile mănăstiri şi schituri din Egipt, s-a întors în Pont şi redactează prima sa scriere privitoare la viaţa de obşte din mănăstire, numită ''Regulile vieţii monahale''.

În 364, a fost chemat în Cezareea de episcopul Eusebiu şi a fost hirotonit preot, aducându-şi o contribuţie importantă în lupta împotriva ereticilor arieni. Pastoraţia pe care o începe de acum înainte a fost dedicată îndeosebi celor nevoiaşi, organizând renumitele azile, spitale şi case de reeducare a celor căzuţi moral, toate grupate sub denumirea de ''Vasiliade''. Deosebit de energice au fost însă şi misiunile sale pe tărâm spiritual, ca preot şi apoi ca episcop al Cezareei Capadociei, remarcându-se în acţiuni de combatere a unor eretici şi de reconciliere a Bisericilor în timpul unor schisme.

Sfântul Vasile cel Mare a murit în anul 379, la numai 49 de ani, ca un adevărat stâlp al Bisericii din vremea sa, un punct de referinţă în istoria creştinismului universal. Scrierile sale conţin lucrări de dogmatică profundă, precum ''Contra lui Eunomiu'' sau ''Despre Sfântul Duh'', lucrări ascetice, ca ''Regulile vieţii monahale'', ''Despre judecata lui Dumnezeu'', comentarii, ca ''9 Omilii la Hexameron'', numeroase cuvântări şi epistole. A avut o contribuţie deosebită la structurarea slujbelor bisericeşti, alcătuind o Sfântă Liturghie ce-i poartă numele.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...