Îmbolnăviri bruște și vindecări „miraculoase” în justiție. Inculpați celebri care s-au dat „loviți” pentru a scăpa de pușcărie

Duminica, 26 Decembrie 2021, ora 03:05 13228 citiri
Omar Hayssam, Nicușor Constantinescu, Gigi Becali (sus), Sorina Pintea, Ingrid Zaarour și Tudor Stănică (jos) au invocat probleme de sănătate pentru a scăpa de rigurile legii. FOTO: Colaj

În timp ce pușcăriașii de rând fac coadă la cabinetele medicale ale închisorilor pentru aspirină sau analgezic atunci când au nevoie de atenție medicală, deținuții de lux pot scăpa de detenție prin diverse tertipuri, deoarece „justiția e oarbă”. Odată ce s-au văzut în libertate, bolile grave pe care le-au invocat ca motiv de eliberare parcă au dispărut, iar opinia publică e martora unor „vindecări miraculoase”.

De exemplu, Omar Hayssam a supraviețuit judecătoarei care l-a eliberat crezând că e bolnav în fază terminală, iar un torționar din Miliție și-a amânat condamnarea de 10 ani încă din 2003. Tot așa, pe Nicușor Constantinescu pare să îl fi vindecat țigara fumată la New York, ori pepenele verde pe care camerele video l-au surprins că îl căra în timp ce susținea, prin avocați, că nu se poate deplasa.

Există, însă, și deținuți „de rând” cărora sistemul penitenciar nu le poate oferi nici măcar tratamentul de bază pentru o măsea stricată. Alteori, aceștia sunt ghidați de alți deținuți către boxa arestaților, deoarece și-au spart singura pereche de ochelari, iar alta n-au mai primit.

Potrivit legislației, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea în continuare a pedepsei. Dacă instanţa apreciază că întreruperea executării pedepsei şi lăsarea în libertate a condamnatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, atunci dispune punerea în libertate.

Executarea pedepsei se amână până când starea de sănătate a condamnatului se va ameliora, astfel încât pedeapsa să poată fi pusă în executare. Cererea de amânare/întrerupere a executării pedepsei nu poate fi admisă dacă se constată că tratamentul condamnatului se poate efectua sub pază permanentă.

Iată doar câteva exemple de inculpați care odinioară au invocat motive medicale pentru a scăpa de pușcărie, iar acum sunt bine-mersi.

Omar Hayssam – teroristul bolnav în fază terminală din 2006

Sirianul Omar Hayssam – e vina grefierilor că îl știm așa, deoarece în instanță numele de familie este trecut primul, peste tot; pe afacerist îl cheamă Hayssam Omar – a fost eliberat în 2006 de către judecătoarea Sofica Dumitrașcu de la Curtea de Apel București, pe care o convinsese că e bolnav de cancer în fază terminală. E drept că Hayssam a avut sprijinul procurorului Ciprian Nastasiu: el a fost cel care a confirmat judecătoarei că sirianul va muri în pușcărie dacă nu e eliberat.

Trebuie precizat că în 2006 încă nu începuse procesul pe fond al lui Omar Hayssam, cel în care a fost acuzat de terorism în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak în 2005. Este vorba despre Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian.

În timp de stătea în arest preventiv, în urma unor discuții cu procurorul de caz, Ciprian Nastasiu, Hayssam s-a adresat instanței și a cerut eliberarea. Și dus a fost!

Între timp a început și procesul – cu Hayssam judecat în lipsă – iar prima decizie pronunțată de CAB a fost de 20 de ani de închisoare pentru terorism. Decizia a fost confirmată de Înalta Curte. Sirianul a fost prins și adus în țară abia în 2013. Patru ani mai târziu, în 2017, judecătoarea Sofica Dumitrașcu – cea care îl eliberase pe sirian – a murit la doar 55 de ani, răpusă de boală.

În prezent, Omar Hayssam se află în pușcărie, de unde face cereri peste cereri de eliberare. E drept că sirianul nu are de executat doar pedeapsa din dosarul de terorism (pe care a început-o în 2013).

În noiembrie 2020, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv la 24 de ani de închisoare de către Curtea de Apel Bucureşti, sentinţă rezultată din contopirea pedepsei de 20 de ani din dosarul răpirii jurnaliştilor, dictată în 2008, cu cele din dosarele de delapidare, înşelăciune şi bancrută frauduloasă din dosarele Manhattan, Volvo şi Foresta Nehoiu.

Nicușor Constantinescu – tratament cu țigări la New York

Fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Constanța, Nicușor Constantinescu, a scăpat de pușcărie, în 2014, după ce a fugit din țară în timp ce era cercetat în mai multe dosare de corupție.

Nicuşor Constantinescu a plecat în 23 ianuarie 2014 în Statele Unite ale Americii, la Spitalul Stanford din California, pentru investigaţii medicale, spunând că este bolnav de cancer. Plecarea a avut loc după ce instanța i-a ridicat interdicția de a părăsi țara pentru o anumită perioadă de timp. Problema e că Nicușor Constantinescu nu s-a mai întors de bunăvoie.

La câteva luni bune de la plecarea sa în SUA, Nicușor Constantinescu a fost filmat de un român, la New York, în timp de fuma pe o terasă sau în timp ce căra un pepene verde – dovadă că starea lui de sănătate nu era atât de gravă pe cât spunea.

În prezent, Nicușor Constantinescu este la Poarta Albă, unde execută 10 ani de închisoare în Dosarul perdelelor forestiere din județul Constanța. El a fost acuzat de DNA și apoi găsit vinovat de judecători că în calitate de preşedinte al CJ Constanţa a autorizat plăţi nelegale şi a prejudiciat instituţia cu peste 30 milioane de lei şi statul cu peste un milion de lei.

Nu este singurul dosar al lui Nicușor Constantinescu. El a mai fost condamnat în Dosarul retrocedării plajelor din Constanța alături de Radu Mazăre. Nicușor a primit, definitiv, 4 ani de închisoare. După ce toate dosarele vor fi soluționate definitiv, magistrații vor contopi pedepsele, urmând ca Nicușor Constantinescu să o execute pe care mai grea. Nu este exclus ca judecătorii să îi adauge un spor de pedeapsă fostului șef al CJ Constanța.

Gigi Becali – afaceristul a defilat cu o orteză cervicală în instanță

Pe vremea când latifundiarul din Pipera era la pușcărie – condamnat fiind pentru frauda cu terenurile MApN (3 ani) și pentru fraude în fotbal (3 ani) – presa a surprins în repetate rânduri imagini cu Gigi Becali mișcându-se greu, cu gâtul imobilizat într-o proteză specială, având chipul schimonosit de durere. Se întâmpla pe vremea când Becali făcea „potecă” la instanță cu nenumărate cereri de liberare înainte de termen.

Gigi Becali i-a convins pe magistrați să îl elibereze condiționat în vara anului 2015. Deși motivele medicale nu erau singurele pentru care s-a dispus punerea în libertate a lui Becali (în fond, acesta executase fracția din pedeapsa prevăzută de lege), povestea cu orteza a cântărit suficient în balanța judecătorului, cât să îi aducă eliberarea.

Sorina Pintea – bolnavă de șpagă, vindecată la domiciliu

Dosarul de luare de mită al fostului ministru al Sănătății, Sorina Pintea, abia acum începe. După tot felul de amânări, declinări de competeță între instanțe și proceduri în cameră preliminară (adică în ședință secretă, departe de ochii presei) judecătorii de la Tribunalul Cluj au decis, în aprilie 2021, că poate începe judecata pe fond. Sorina Pintea este acuzată de DNA a luat mită, prin intermediar, sumele de 10.000 de euro (la 20 decembrie 2019) și 120.000 lei (la 28 februarie 2020), care nu i s-ar fi cuvenit. Banii reprezentau „partea” Sorinei Pintea plătiți de o societate comercială care a obținut, cu sprijinul acesteia, un contract de modernizare a Spitalului de Urgență din Baia Mare.

La urmărirea penală, Sorina Pintea a fost băgată la pușcărie, fiind prinsă în flagrant, cu banii în birou. De acolo, fosta șefă a Sănătății a scăpat invocând „o boală autoimună” gravă, care nu îi permite să stea după gratii. După eliberarea, Sorina Pintea nu s-a mai folosit de acest argument în procedurile judiciare.

Ingrid Zaarour de la ANRP – o altă bolnavă în fază terminală din 2015

Fosta șefă a Comisiei de Stabilire a Despăgubirilor, Ingrid Zarrour, a fost pusă control judiciar în 2015, într-unul din mega-dosarele retrocedărilor frauduloase de la ANRP, cu un prejudiciu de 75 milioane de euro. Ingrid Zaarour nu a ajuns în arest preventiv ca alți inculpați din dosar (ca – de exemplu – fostul șef al ANI Horia Georgescu), fiind plasată sub control judiciar din motive de sănătate: Zarrour are cancer în fază terminală. Ea a adus, atunci, documente care atestă condiția ei medicală și se află sub tratament.

Alături de Horia Georgescu, în 2018 au mai fost condamnați Theodor-Cătălin Nicolescu, fost deputat PNL și fost vicepreședinte ANRP (9 ani și 4 luni), Remus-Virgil Baciu, fost vicepreședinte ANRP (6 ani și 4 luni), Attila-Gabor Marko, fost deputat UDMR (5 ani), Mihnea-Remus Iuoraș, fost vicepreședinte ANRP (4 ani și 6 luni), Ingrid Mocanu, fost vicepreședinte ANRP (4 ani), Ingrid Zaarour, fost președinte ANRP (2 ani și 6 luni cu suspendare).

După modificarea legistației cu privire la abuzul în serviciu, singurul inculpat care a fost condamnat definitiv în acest dosar a fost Theodor-Cătălin Nicolescu – 8 ani de închisoare. În rest, toți ceilalți – inclusiv Ingrid Zaarour – au fost achitați. În plus, nu s-a mai auzit nimic de „cancerul în fază terminală” de care ar suferi Ingrid Zaarour.

În 2020, aceasta se poza cu porumbeii într-o vacanță exotică:

Tudor Stănică – milițianul care și-a amânat pedeapsa de 17 ori

Fostul ofițer de Miliție Tudor Stănică, găsit vinovat și condamnat la 10 ani de închisoare, în octombrie 2003, pentru moartea disidentului Gheorghe Ursu, este pe cale să obțină din nou amânarea executării pedepsei.

Curtea de Apel București a înregistrat, pe data de 8 noiembrie 2021, o nouă cerere de întrerupere a executării pedepsei formulată de Tudor Stănică. Instanța îi va acorda termen de judecată, cel mai probabil, în ianuarie 2022.

An de an, prin lunile noiembrie-decembrie, fost șef al Direcției de Cercetări Penale a Miliției în anii ’80, colonelul (r.) Tudor Stănică, a cere prelungirea întreruperii executării pedepsei pe motive medicale.

Acesta arată că suferă de boli incurabile, în stadiu terminal, dar face acest lucru din 2003.

De fiecare dată, magistrații îl cred și îi mai amână, cu câte un an, executarea pedepsei.

Pe portalul instanțelor de judecată, la Curtea de Apel București, nu mai pot fi consultate deciziile precedente prin care instanța i-a admis cererile lui Tudor Stănică.

Iat-o pe cea din 2019, pe care presa a transmis-o la data respectivă, dar care între timp a dispărut de pe portal.just.ro:

„Admite cererea de întrerupere a executării pedepsei formulate de petentul condamnat Tudor Stănică. Dispune întreruperea executării pedepsei închisorii de 10 ani aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr.49/14.07.2003 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 4403/2003 a Curţii Supreme de Justiţie pe o durată de 1 an începând cu data de 13 aprilie 2019. (dată la care expiră întreruperea executării pedepsei dispuse anterior prin sentința penală nr.6/F/16.01.2018 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală). (…)Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare”, se arată în minuta Curții de Apel București.

Tudor Stănică a fost condamnat definitiv pentru implicarea în dosarul morții disidentului Gheorghe Ursu, alături de un alt ofițer de Miliție, Mihail Creangă.

Marian Clită, cel care l-a bătut în închisoare pe disident până a decedat a fost trimis după gratii pentru alt omor, iar foștii ofițeri de Securitate Vasile Hodiș și Marin Pîrvulescu au fost achitați, tot la Curtea de Apel București, pentru infracțiuni contra umanității. Procesul lor continuă, în apel, la Înalta Curte.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News