CC amana pana joi verdictul in cazul Norica Nicolai

Miercuri, 06 Februarie 2008, ora 13:09 745 citiri

CCR a amanat verdictul in cazul Noricai Nicolai, in sedinta de miercuri fiind audiate doar partile implicate in conflictul institutional dintre Administratia prezidentiala si Guvern, potrivit unor surse NewsIn.

Guvernul a fost reprezentat de catre consilierul Tudor Chiuariu, in vreme ce Administratia Prezidentiala a fost reprezentata de consilierul Stefan Deaconu. CCR a ramas in pronuntare, verdictul urmand sa fie dat joi.

Numirea Noricai Nicolai la Ministerul Justitiei dupa demisia lui Tudor Chiuariu intarzie din luna decembrie, anul politic 2008 incepand furtunos prin anuntul respingerii de catre presedinte a candidaturii acesteia.

Pe 8 ianuarie presedintele Basescu i-a cerut premierului, prin intermediul unei scrisori, sa renunte la nominalizarea Noricai Nicolai ca ministru al Justitiei din cauza perceptiei publice negative cu privire la fapte anterioare ale senatorului PNL si sa nominalizeze o persoana independenta politic.

Invocand scandalul "Nepoata" din Senat in care Nicolai a permis unei persoane straine sa voteze folosind cartela sa, seful statului ii sugereaza premierului sa numeasca o persoana "necontroversata, capabila sa impuna respect din punct de vedere profesional atat in fata cetatenilor, cat si in relatia cu magistratii, independent din punct de vedere politic".

Premierul Tariceanu l-a anuntat pe Traian Basescu, printr-o scrisoare, trimisa pe 9 ianuarie ca isi mentine propunerea de numire la Justitie a Noricai Nicolai, imputandu-i presedintelui ca nu a adus impotriva acesteia decat "argumente de imagine" si amintindu-i ca el insusi s-a aflat in centrul unor scandaluri precum casa Mihaileanu si ca in aceeasi situatie s-a aflat si fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei.

O zi mai tarziu, dupa ce fusese invitat, tot printr-o scrisoare, de presedinte la Cotroceni pentru a discuta subiectul, Tariceanu il someaza pe Traian Basescu sa o numeasca pe Nicolai si refuza sa mearga la intalnire argumentand ca nominalizarea unui ministru nu este obiect de negociere intre presedinte si premier.

Tot atunci, premierul a spus ca nu este necesara o noua sesizare a Curtii si ca judecatorii au fost destul de clari in cazul Cioroianu. Tariceanu ii mai transmite presedintelui ca va fi responsabil in fata romanilor daca raportul CE pe justitie va fi unul negativ.

O zi mai tarziu, pe 11 ianuarie, Presedintia publica o serie de informatii despre erori de procedura pe care le-a savarsit Norica Nicolai ca procuror la Oltenita, adica anchetarea unei persoane nevinovate din cauza unei confuzii de nume si a unor vicii de procedura dar si reprezentarea unui cetatean strain in instanta, ca avocat, lucru ce era incompatibil cu functia sa.

Presedintele Basescu avertizeaza in aceeasi zi ca nu o va numi niciodata pe Norica Nicolai ministru al Justitiei, amintind de cele doua incidente din cariera sa de procuror, dar a precizat ca, daca aceasta primeste un vot de investitura in Parlament, va semna decretul de investire.

Presedintele spune despre Nicolai ca falsul este un mod de a lucra al acesteia, atat profesional, cat si politic. Seful statului invoca si el decizia CCR care, dupa interpretarea sa, ii permite sa respinga ministri atunci cand nu indeplinesc conditiile pentru a ocupa aceasta functie.

Premierul Tariceanu si liberalii, dar si majoritatea reprezentantilor partidelor politice, se solidarizeaza cu senatoarea si denunta "dosariada" la adresa ei. Vicepresedintele PNL, Norica Nicolai, respinge in aceeasi zi acuzatiile presedintelui Traian Basescu la adresa activitatii sale ca procuror, catalogandu-le drept "minciuni sfruntate" si l-a acuzat pe seful statului ca a dovedit ca fosta Securitate ii este un "colaborator de nadejde".

"In aceasta seara, Traian Basescu ne-a dovedit ca fosta Securitate a supravietuit, fiind un colaborator de nadejde al presedintelui Romaniei", a spus senatorul liberal, care a refuzat insa, sa explice concret faptele ce i se imputa.

Scandalul Nicolai se extinde treptat si spre alte institutii. In urma publicarii mapei profesionale a lui Nicolai, dar si a Monicai Macovei, la solicitarea presei, CSM decide ca de acum inainte numai titularul mapei respective poate consulta documentele respective. Liberalul Radu Stroe a sesizat si el SRI si CNSAS pentru a-i verifica din nou trecutul acesteia sau daca ar fi sau a fost ofiter acoperit. CNSAS decide insa sa nu faca verificari suplimentare.

Intre timp, Mugur Ciuvica, presedintele Grupului de Investigatii Politice, publica documente conform carora Traian Basescu ar fi fost retras de Navrom dintr-o misiune de la Anvers pentru ca ar fi cheltuit o suma prea mare cu reparatiile unei nave, aratand ca si asupra lui planeaza suspiciuni de neprofesionalism.

Intre timp, in lumina noilor informatii despre Nicolai, premierul Tariceanu renunta la inflexibilitatea initiala si accepta o intalnire cu presedintele pe acest subiect, insa cele doua parti nu ajung la un compromis, mentinandu-si fiecare pozitia si anuntandu-se reciproc de posibilitatea de a cere medierea CCR.

Pe 15 ianuarie, premierul ii cere presedintelui numirea ca interimar la Justitie a lui Teodor Melescanu, ministrul Apararii, propunerea fiind imediat acceptata. Presedintia sustine ca Basescu a fost cel care a cerut desemnarea unui interimar, in cursul unei alte discutii telefonice intre cei doi.

O zi mai tarziu, Basescu si Tariceanu au o noua intalnire, dar nici la aceasta niciunul din cei doi nu-si abandoneaza argumentele initiale. Pe 16 ianuarie, inainte de a se vedea cu seful statului, Tariceanu se declara "extrem de dezamagit" de modul in care seful statului, la 18 ani de la Revolutie, "intr-o tara ce vrea sa fie democratica si europeana", a utilizat in scopuri personale "cel mai abject instrument cu care romanii erau tinuti sub teroare" - dosarul de cadre, rebotezat in prezent mapa profesionala.

Tariceanu sugereaza ca presedintele Basescu a mintit cand a spus ca din cauza arestarii persoanei care nu trebuie, un cetatean nevinovat a stat 18 zile in arest, ipoteza pe care au incercat sa o demonstreze si cateva ziare, insasi Nicolai precizand intr-o conferinta de presa, a doua pe acest subiect, ca persoana respectiva nu a fost incarcerata.

Intr-o declaratie de presa facuta in aceeasi zi, pe 16 ianuarie, Basescu precizeaza ca nu este ostil Noricai Nicolai, dar ca romanii au dreptul la un ministru al justitiei imaculat profesional si moral, iar senatorul PNL este, din punctul sau de vedere, incompatibil cu aceasta cerinta, potrivit probelor din mapa sa profesionala.

Un alt episod tangential scandalului Nicolai se inregistreaza pe 16 ianuarie, cand Traian Basescu decide avizarea urmaririi penale a opt fosti si actuali ministri, dintre care trei liberali: Tudor Chiuariu, Paul Pacuraru, Decebal Traian Remes.

Avizul dat de presedinte este interpretat drept un nou atac la PNL, iar incepand din acest moment intervine o disputa intre Basescu si ministrul Interimar al Justitiei, acesta, dupa invocarea unor nereguli procedurale, decidand doar dupa cateva zile sa trimita avizele mai departe la procurori.

Pe 21 ianuarie, liderul PNL Calin Popescu Tariceanu le-a transmis colegilor sai in cadrul sedintei saptamanale de partid ca doreste sa se consulte cu experti in drept constitutional, independenti politic, si va astepta opinia acestora inainte de apela la arbitrajul Curtii Constitutionale, precizand ca o sustine in continuare pe Nicolai.

Pledoaria premierului in favoarea Noricai Nicolai si abordarea acestui subiect doar marginal au echivalat cu un nou vot, simbolic, de reconfirmare a nominalizarii acesteia pentru Ministerul Justitiei.

Este pentru a doua oara cand premierul Calin Popescu Tariceanu apeleaza la arbitrajul Curtii Constitutionale pentru medierea conflictului cu preseidntia in problema numirii unui ministru.

Anul trecut, premierul a sesizat CCR in cazul lui Adrian Cioroianu, magistratii stabilind, la vremea respectiva, faptul ca presedintele poate cere premierului o noua nominalizare, in baza unor argumente legate de indeplinirea "conditiilor de legalitate" de catre candidat, insa, tot CCR stabilea ca seful statului nu are drept de vot in numirea unui ministru.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News