Nicușor Dan, arătat cu degetul de PSD-iști pentru o infracțiune pe care tot ei se luptau s-o dezincrimineze. De ce nu stau în picioare acuzațiile la adresa edilului general

Principala acuzație adusă de Agenția Națională de Integritate (ANI) primarului general al Capitalei Nicușor Dan se întemeiază pe prevederile din Codul Penal redefinite „elegant” de Curtea Constituțională, pe care guvernanții PSD-ALDE aveau de gând să le anuleze „noaptea ca hoții” prin celebra Ordonanță 13, abrogată în urma protestelor din 2017.

ANI îl acuză pe Nicușor Dan că vreme de o lună a exercitat atât funcția de primar general, cât și pe cea de șef al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), poziții din care a suplimentat bugetul ultimei instituții cu 3 milioane de lei.

Inspectorii de integritate vor să obțină cu ajutorul Parchetului trimiterea în judecată a lui Nicușor Dan pentru abuz în serviciu, acuzație de care mulți funcționari publici au scăpat „basma-curată” în urma modificărilor legislative din vremea PSD-ALDE.

În urma demersului ANI, PSD-iștii au strigat în cor:

„Primarul General Nicușor Dan adaugă incompetenței și delăsării sale, deja probate, din nefericire pentru locuitorii Bucureștiului, și incompatibilitatea și conflictul de interese, constatate oficial de Agenția Națională de Integritate. În orice stat european, în fața gravității unor asemenea acuzații, ar fi existat deja până acum un gest firesc: demisia”, se arată într-un comunicat al Partidului Social Democrat.

Până ca procurorii să investigheze dacă Nicușor Dan a suplimentat bugetul ALPAB cu sau fără știrea Consiliului General al Municipiului București sau alte elemente ce țin de dreptul administrativ, anchetatorii trebuie mai întâi să analizeze dacă infracţiunea de care este acuzat edilul întrunește sau nu elementele constitutive ale abuzului in serviciu. Or, în epoca PSD-ALDE, Executivul și Legislativul de atunci s-au întrecut în a „dilua” rigorile legii.

Specialiștii în drept spun că „pentru identitate de rațiune se impune identitate de soluție”, motiv pentru care Ziare.com trece în revistă atât în ce au costat modificările legislative din guvernarea PSD-ALDE, cât și rezultatul lor, reflectat în deciziile de achitare care au urmat.

Cea mai grea acuzație pe care inspectorii de integritate i-au adus-o lui Nicușor Dan joi, 16 februarie, este aceea de abuz în serviciu – o infracțiune redefinită de fosta guvernare PSD-ALDE cu ajutorul Curții Constituționale în 2016.

Fost șef al ANI, achitat pentru abuz în serviciu. Motivarea ICCJ

Printre inculpaţii VIP care au fost achitați în urma redefinirii abuzului în serviciu s-a numărat și fostul șef al ANI, Horia Georgescu, într-unul dintre mega-dosarele despăgubirilor supraevaluate de la ANRP.

În 2019, Horia Georgescu a fost achitat pentru abuz în serviciu, acesta fiind condamnat în primă instanță la 4 ani de închisoare cu executare.

Alte achitări pentru abuz în serviciu din acest dosar:

• Mihnea Remus Uioraș, vicepreședinte ANRP (pe fond: 4 şi 6 luni ani cu executare)
• Ingrid Mocanu, vicepreședinte ANRP (pe fond: 4 ani cu executare)
• Remus Baciu, vicepreședinte ANRP (pe fond: 6 ani şi 4 luni cu executare)
• Ingrid Zaarour, fostă șefă a ANRP (pe fond: 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare)

Singurul condamnat din acest dosar a fost Fostul deputat PNL Cătălin Theodor Nicolescu (8 ani de închisoare), dar pentru luare de mită. Pentru abuz în serviciu a primit și el achitare.

Toți funcționarii achitați în acest dosar au scăpat ca urmare modificărilor aduse de PSD-ALDE Codului penal.

În esență, judecătorii de la Înalta Curte au reținut, în motivare, că toți cei care făceau parte din Comisia de Stabilire a Despăgubirilor nu aveau competență în evaluarea proprietăților imobiliare şi nu înțelegeau toate mecanismele prin care se fac evaluările din acest domeniu.

„Pentru existența elementului material este necesar şi obligatoriu ca omisiunea de a îndeplini un act sau omisiunea îndeplinirii actului în mod defectuos, să fie săvârşită de un funcționar aflat în exercițiul atribuţiilor sale de serviciu. Se constată că pentru numirea unor persoane în funcțiile de conducere din cadrul ANRP, care făceau parte de drept din comisie, nu era necesară vreo condiție de studii sau specializare, numirile fiind făcute pe criterii politice”, rețin judecătorii de la Înalta Curte.

Dosarul Insula Belina. Cum a scăpat Sevil Shhaideh

De asemenea, Tribunalul București a dispus anul trecut achitarea lui Sevil Shhaideh pentru modificarea geografiei „din pix” și trecerea prin Hotărâre de Guvern a Insulei Belina și a Brațului Pavel din proprietatea statului în cea a CJ Teleorman, apoi în exploatare Tel Drum, firma controlată de Liviu Dragnea:

• „Curtea Constituțională a subliniat că este exclusă răspunderea penală a membrilor guvernului (n.r. – a se citi în sens larg, a funcționarilor publici) care exercită atribuții de adoptare a actelor administrative cu caracter individual prin „vizarea directă” a legalității actului, respectiv prin cercetarea de către organul de urmării penale a incidenței dispozițiilor legale aplicabile procedurii de adoptare cărora să le acorde o valență penală în caz de încălcare în lipsa demonstrării unei intenții directe a persoanelor implicate în sensul în care, prin adoptare, se urmărește obținerea unor foloase sau avantaje unor particulari scop diferit de cel avut în vedere în momentul inițierii procedurii și ulterior în momentul adoptării hotărârii de guvern”.
• „Pentru a constata existența infracțiunii (n.r. – de abuz în serviciu) este necesar a identifica pe de o parte o încălcare a unor atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară, legi și ordonanțe ale Guvernului, care conduce la îndeplinirea în mod defectuos sau neîndeplinirea unui act, precum şi incidența unei intenții directe de a nesocoti dispozițiile legale care reglementează exercitarea atribuițiilor de serviciu întrepătrunsă cu urmărirea de către funcționarul public a procurării unor „foloase, avantaje, ajutor” unui alt subiect de drept decât cel vizat în mod aparent prin hotărârea de guvern adoptată”. – Hotărârea Tribunalului București din 21.04.2022.

Redefinirea abuzului în serviciu în epoca PSD-ALDE

Toate aceste achitări s-au întemeiat pe dispozițiile deciziei CCR nr. 405/2006 referitoare la neconstituționalitatea prevederilor legale care sancționau abuzul în serviciu.

Abuzul în serviciu a fost redefinit cu ajutorul CCR, urmare a unei excepții formulate de avocații Alinei Bica, fostă șefă a DIICOT, vizată într-unul dintre dosarele de fraude cu despăgubiri la ANRP.

Avocații Doru Trăilă și Laura Vicol (actuala șefă a Comisiei Juridice din Parlament) au sesizat CCR cu o excepție de neconstituționalitate care viza vechile prevederi ale Codului penal și ale Legii 78/2000 privind sancționarea faptelor de corupție.

„Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, era forma veche a art. 246 Cod penal.

Prevederile legii erau criticate sub aspectul lipsei de previzibilitate, deoarece nu s-ar fi înțeles foarte clar ce înseamnă „nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos”.

Curtea Constituțională a statuat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal care pedepseau abuzul în serviciu sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

Așadar, procurorii vor trebui să stabilească dacă Nicușor Dan a încălcat sau nu o lege.

„Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege, înţeleasă ca

• act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituţie,
• act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului)

neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice”, argumentează judecătorii CCR în Decizia nr. 405/2016.

În urma redefinirii abuzului în serviciu au mai scăpat, printre alții, cu achitări pe linie:

• Gabriel Oprea (Dosarul achizițiilor ilegale de la DIPI),
• Andrei Chiliman (fost edil al Sectorului 1),
• Cristian Poteraș (fost primar al Sectorului 6),
• Romeo Stavarache (fost primar al municipiului Bacău)
• Dorin Florea (fost edil al municipiului Târgu-Mureș)
• George Scripcaru (fost edil al municipiului Brașov)

Cine stă în fruntea ANI: Fratele unui PSD-ist și fiul unui „traseist” politic

Scandalul în care edilul general al Capitalei Nicușor Dan este acuzat de inspectorii de integritate de abuz în serviciu pare a fi mai mult o răfuială politică decât un demers juridic legitim, de natură a redeschide discuția cu privire la politizarea Agenției Naționale de Integritate (ANI).

În paranteză fie spus, jurnaliștii de la PressHub au descoperit că Florin Ionel Moise, șeful ANI, este fratele lui Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, fiind propus în funcție de PSD.

Cu privire la secretarul general al ANI, Silviu Ioan Popa, Libertatea scrie că acesta este fiul lui Aron Ioan Popa, senator liberal (2004-2008) și deputat social-democrat (1992-2000).

Deși acestea nu sunt neapărat argumente că ANI nu-și face treaba în mod corect, următorul ar putea ridica semne de întrebare.

Activitatea inspectorilor de integritate din ultimii ani s-a rezumat la două nume sonore: Clotilde Armand și, mai nou, Nicușor Dan. În rest, ANI a sesizat Parchetul cu privire la funcționari publici mărunți.

Cu alte cuvinte, fie scena politică a scăpat de problemele de integritate, fie nu le-a depistat ANI.

Acuzațiile ANI aduse primarului general Nicușor Dan

ANI îl acuză pe Nicușor Dan de incompatibilitate pentru că „a exercitat și alte funcții de conducere în cadrul a patru instituții sau servicii publice, fără mandat de reprezentare, nerespectând astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003”:

• Conflict de interese: „În perioada 07 august – 07 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), Dan Nicușor Daniel a solicitat în calitate de director general suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3.000.000 lei și ulterior a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat. Prin acest demers, bugetul ALPAB a fost suplimentat de la 11.517.000 Lei la 14.517.000 Lei. Persoana evaluată a încălcat astfel prevederile art. 70, art. 71 și art. 76 din Legea nr. 161/2003”.
• Abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane: „În perioada 07 august – 07 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al ALPAB, a solicitat în calitate de director general suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3.000.000 lei și ulterior a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat”.

Cum se apără Nicușor Dan: „ANI are o interpretare eronată a legii”

Primarul Capitalei a reacționat la scurt timp după ce acuzațiile au fost făcute publice.

„Față de comunicatul Agenției Naționale de Integritate, precizez următoarele:

Voi ataca în instanță în termenul legal Raportul Agenției. Agenția îmi impută două fapte, pentru care are o interpretare eronată a legii.

• Pe perioada de vacanță a funcției de director al unor instituții din subordinea Primăriei Capitalei, am exercitat față de aceste instituții atribuțiile legale ale primarului (art. 154 alin. 4 Cod Administrativ) „Primarul conduce instituțiile publice de interes local, precum și serviciile publice de interes local”, fără a ocupa funcția de director în aceste instituții și fără a fi retribuit.
• Sancțiunea dispusă de Inspectoratul de Stat în Construcții a fost dispusă persoanei juridice Primarul Municipiului București, nu persoanei fizice Nicușor Dan, fapt confirmat de instanță.
• Solicit Agenției Naționale de Integritate să ofere acces presei la întregul dosar administrativ în baza căruia au întocmit Raportul”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

Ludovic Orban: „O veste bună în acest spectacol grotesc al comasaţilor: Nicuşor Dan va câştiga un nou mandat la Primăria Capitalei”

Ludovic Orban, preşedintele Forţa Dreptei, afirmă, după decizia coaliţiei de a-l retrage pe medicul Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei, că se vede totuşi şi o veste...

Nicușor Dan, prima reacție după ce PSD și PNL au renunțat la candidatura lui Cîrstoiu. „Decizie grea pentru mafia imobiliară”

Primarul Capitalei Nicuşor Dan a reacţionat marți, 23 aprilie, printr-o postare ironică, după ce coaliţia PSD-PNL a renunţat la candidatura lui Cătălin Cîrstoiu pentru Primăria...