Topul vizibilității miniștrilor. Premierul Ciucă rămâne pe primul loc. Care sunt cei mai „șterși” miniștri din guvern

Luni, 11 Aprilie 2022, ora 08:49 2318 citiri
Premierul Nicolae Ciucă rămâne în topul vizibilității FOTO Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă ocupă primul loc ca vizibilitate în luna martie, fiind urmat la mare distanţă de ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila, care îşi păstrează şi el poziţia din luna precedentă. Discuţiile pe tema preţurilor la carburanţi îl menţin pe ministrul liberal al Energiei Virgil Popescu pe locul al treilea, urmat de miniştrii Apărării şi de Externe.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă are 19.359 de menţiuni în presa scrisă şi online, în contextul discuţiilor referitoare la situaţia din Ucraina, la creşterea preţurilor la carburanţi, precum şi al adoptării OUG cu măsurile de protecţie faţă de creşterea preţurilor la energie şi gaze naturale.

Pe poziţia a doua în top, cu peste 8.800 de menţiuni, mai puţine decît în luna precedentă, este ministrul PSD al Sănătăţii Alexandru Rafila. cu o mai mare vizibilitate în zilele în care a făcut declaraţii pe tema măsurilor de relaxare a restricţiilor impuse în contextul pandemiei, a ridicării stării de alertă, a utilizării pastilelor cu iod, a campaniei de vaccinare anti-COVID, despre care a apreciat că nu a fost un succes.

Cu peste 5.800 de menţiuni, mult mai puţine decât în februarie, ministrul Energiei Virgil Popescu, se menţine totuşi pe locul al treilea, vârfurl de vizibilitate fiind înregistrate odată cu declaraţiile referitoare la creşterea preţurilor carburanţilor, ocazie cu care a dat şi asigurări că România nu are absolut nicio problemă cu stocurile de petrol, nu are absolut nicio problemă cu stocurile de carburanţi.

Următorul în top este ministrul Apărării Vasile Dîncu, care urcă de pe locul 6 pe locul 4, cele mai multe menţiuni având legătură cu accidentele în care au fost implicate o aeronavă MiG 21 LanceR şi un elicopter, soldate cu moartea a opt persoane, dar şi cu proiectul în valoare de 1,4 miliarde de lei pentru achiziţia unui sistem de drone pentru Armată.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu se menţine pe locul 5 în top, în special ca urmare a declaraţiilor privind demersul comun de sesizare a procurorului Curţii Penale Internaţionale privind situaţia din Ucraina şi privind pachetul de asistenţă pentru Republica Moldova, astfel încât să facă faţă valului de refugiaţi şi unei posibile crize energetice.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, urcă pe locul 6 de pe locul 11 luna trecută, salt datorat declaraţiilor referitoare la scumpirea biletelor de tren, stadiul lucrărilor la primul lot al Drumului Expres Craiova-Piteşti, contractul pentru achiziţia a 20 rame electrice de lung parcurs, care vor asigura conexiunea dintre Bucureşti şi Arad, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Suceava, Craiova, Târgu Jiu, Galaţi şi Constanţa, anularea licitaţiei pentru proiectarea sectorului Craiova-Lugoj.

Pe următoarea pozţie în top este ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu, care urcă şi el de pe locul 12 în februarie, vârfurile de vizibilitate fiind, ca şi luna trecută, dată de declaraţii în care a exclus riscul apariţiei crizei alimentare şi al raţionalizării alimentelor.

Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu rămâne pe locul 8, cu 3.005 menţiuni, similar luna precedentă, cele mai numeroase în contextul declaraţiilor privind modul de revenire la cursuri a studenţilor ca urmare a ridicării stării de alertă şi acceptarea cadrelor didactice refugiate din Ucraina în universităţile româneşti.

Ministrul Finanţelor Adrian Câciu coboară de pe poziţia a patra în februarie pe poziţia a noua în top, vârfuri de vizibilitate fiind înregistrate odată cu declaraţiile referitoare la controale ale ANAF, ANPC şi Consiliului Concurenţei pe tot lanţul de comercializare din piaţa combustibilului, la disputa cu Florin Cîţu pe tema dobânzilor mari la care se împrumută statul şi la reducerea accizei la carburanţi.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, coboară de pe locul 7 pe locul 10, cu peste 3.600 de menţiuni, cele mai multe în contextul declaraţiilor referitoare la măsurile de protecţie socială pentru companiile care vor avea de suferit în urma restricţiilor impuse Rusiei, angajarea refugiaţilor ucraineni, recalcularea pensiilor, reducerea CAS propusă de liderul PNL Florin Cîţu, dar şi ca urmare a anunţului privind "flexibilizarea" procentului din PIB pentru pensii prevăzut în PNRR, alături de afirmaţia conform căreia "nu este un procent de care să ne lovim ca un zid".

Ministrul de Interne Lucian Bode coboară o poziţie faţă de luna februarie, pe locul 11, el având cele mai multe menţiuni în contextul valului de refugiaţi ucraineni care au intrat în România, al ridicării restricţiilor impuse în pandemie, dar şi al măsurilor luate ca urmare a creşterii cu 417% a numărului de cereri depuse pentru eliberarea de paşapoarte, în perioada 1-8 martie, faţă de perioada similară din 2021.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, urcă de pe locul 15 în luna februarie pe locul 12, cu peste 2000 de menţiuni, cele mai multe având legătură cu anunţul privind majorarea amenzilor contravenţionale pentru arderea miriştilor şi cu prezenţa minelor în zona de nord-vest a Mării Negre.

Pe următoarele poziţii, având între 1.708 şi 1.181 de menţiuni, se află miniştrii Familiei - Gabriela Firea, Economiei - Florin Spătaru, Fondurilor Europene - Dan Vîlceanu, Dezvoltării - Cseke Attila şi cel al Culturii - Lucian Romaşcanu..

Pe ultimele locuri, cu sub 1.000 de menţiuni, sunt, în ordine, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, Turismului - Daniel Cadariu, ministrul Sportului - Eduard Novak, vicepremierul Kelemen Hunor şi ministrul Digitalizării - Marcel Boloş.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News