Un judecător de la Curtea de Apel București a luat poziție de drepți atunci când s-a trezit pe masă cu dosarul de plagiat al premierului Nicolae Ciucă. Convins că „în contextul politic actual” țara are „nevoie de stabilitate”, magistratul a suspendat trei adrese de învestire a CNATDCU cu verificarea tezei de doctorat a primului ministru, susceptibilă a fi plagiată.
În treacăt fie spus, motivarea Curții de Apel București se apropie periculos de mult în a intra in conflinct cu prevederile din statutul magistrațilot (Legea 303/2004) unde la articolul 9 aliniat 2 scrie clar că „judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice”.
Așa că preocupările magistratului pentru „stabilitatea politică a țării”, pentru „reputația politică” a premierului Ciucă, pentru ce anume ar putea crede sau spune „adversarii politici” ai acestuia despre el dacă doctoratul lui e sub lupa CNATDCU e la limita prevederilor Legii 303/2004, nefiind exclusă o sesizare a CSM în acest caz.
Înainte de a intra în detalii, trebuie făcută precizarea că orice sesizare a Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) cu privire la suspiciuni de plagiat într-o teză de doctorat trece prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). Ambele organisme sunt în ograda Ministerului Educației.
Cu alte cuvinte, UEFISCDI e un fel de secretariat al CNATDCU care analizează dacă sesizarea îndeplinește o serie de condiții prevăzute de lege, că nu e o simplă jalbă: că are nume, prenume, „dosar cu șină” etc.
Pe de altă parte, dacă UEFISCDI nu-și dă avizul, nici CNATDCU n-are ce verifica.
Ei bine, în cazul de față, premierul Ciucă fix asta a urmărit, anume să blocheze procedura de verificare în stadiul ei inițial, adică la UEFISCDI.
Mai exact, avocații premierului au deschis în instanță, în contecios administrativ, o acțiune având ca obiect „suspendare executare act administrativ”.
Acolo a găsit o judecătoare îngrijorată de chestiuni mai înalte decât plagiatul premierului, cum ar fi bunul mers al țării, starea de stabilitate și de ce ar putea zice adversarii politici ai lui Nicolae Ciucă dacă acesta ar figura cu sesizări admisibile la Ministerul Educației.
Demersul pe lângă Ministerul Educației cu privire la teza plagiată a premierului Ciucă a fost făcut de jurnalista Emilia Șercan.
Așa au fost publicate trei adrese pe site-ul CNATDCU sub denumirea „Sesizarea nr.111 din 20.01.2022”, „Sesizarea nr.123 din 21.01.2022” și „Sesizarea nr.143 din 25.01.2022” din conţinutul cărora rezultă: existenta a trei sesizări referitoare la Teza de doctorat a reclamantului; admiterea administrativa de către UEFISCDI a celor trei sesizări, și investirea CNADTCU cu soluţionarea acestora.
Pe data de 1 martie 2022, Curtea de Apel București a admis ceea ce în fapt este o plângere a premierului, denumită pompos „ suspendare executare act administrativ”.
„Admite cererea. Dispune suspendarea executării deciziilor emise de pârât referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022. Executorie. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la sediul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 01.03.2022”, se arată în minuta deciziei publicată pe site-ul Portal.just.ro.
Potrivit surselor G4Media.ro, numele magistratului care a pronunțat soluția e Ionela Tudor.
Ziare.com a consultat motivarea acestei decizii pe portalul ReJust.ro, în care datele personale – inclusiv numele magistratului care a semnat decizia – sunt anonimizate.
De aceea, vom susține că instanța Curții de Apel București e cea care a emis decizia favorabilă lui Nicolae Ciucă, și tot ea este preocupată de bunul mers al țării.
Dar pentru a înțelege motivarea instanței, este necesar a ști ce a cerut Nicolae Ciucă. Ei bine, premierul a scris în acțiunea depusă pe rolul Curții de Apel București că n-au fost respectate la virgulă prevederile legale pentru ca „secretariatul” CNATDCU să înregistreze sesizările cu privire la teza lui de doctorat. Cumva, Emilia Șercan n-a avut „dosar cu șină”.
„Niciuna dintre cele trei sesizări nu respectă cerinţele substanţiale de validare, instituite prin art. 3 în special pct. c) si d) din Anexa nr. 3. În integralitatea lor, astfel cum ne-au fost înaintate de „Serviciul Secretariat CNATDCU” din cadrul Direcţiei Generale învăţământ Universitar, anexate răspunsului nr. 8724/14.02.2022, sesizările au, în fapt, acelaşi conţinut, constând în „analiza publică făcută de jurnalista (Emilia) Sercan în ziarul online Pressone. Nu sunt indicate sursele proprii de documentare și nici motivaţia personală a titularului cu privire la niciuna dintre aceste sesizări”, se arată în documentul citat.
Ultima frază din susținerile premierului merită atenție. Acesta nu susține că teza lui de doctorat e autentică, rezultat al expertienției locotenent-colonelului Nicolae Ciucă în „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale”.
Premierul arată că jurnalista nu și-a motivat demersul și nici nu și-a precizat sursele atunci când s-a luat de doctoratul lui.
Evident, Ciucă a numerat din lege ce anume trebuia să conțină sesizarea lui Șercan pentru ca primul să n-aibă de comentat că CNATDCU se uită pe doctoratul lui. Le redăm doar pentru splendoarea elementelor de birocrație.
„Sesizarea cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, denumită în continuare sesizare, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
Magistratul a mers mai departe de argumentele lui Nicolae Ciucă și a arătat de ce se impune admiterea plângerii acestuia și suspendarea celor trei avize ale UEFISCDI.
„Prin sesizările formulate, urmate de adresele emise de UEFISCDI, s-a identificat o preocupare în sensul supunerii spre verificare dacă în procesul de elaborare al tezei de doctorat reclamantul a respectat sau nu standardele de etică profesională, interesul demarării acestui demers fiind determinat şi de funcţia deţinută în prezent de reclamant, respectiv cea de înalt demnitar, în aparatul administrativ central de stat.
Nicolae Ciucă, a afirmat, pe data de 10 aprilie, faptul că nu a plagiat şi a precizat că în prezent trebuie lăsate instituţiile să îşi prezinte concluziile pe acest subiect, iar în funcţie de rezultatul anunţat va lua o decizie „în conformitate cu principiile de onoare şi de demnitate”.
„Mai întâi de toate nu am plagiat. Mi-am terminat teza între anii 1988 – 2011. Am susţinut-o în anul 2003 pentru că în 2002 am fost în misiune în teatrul de operaţii, iar în momentul de faţă lăsăm instituţiile să îşi prezinte concluziile asupra acestui subiect după care voi lua o decizia. Am onoarea şi demnitatea să pot să iau o decizia în acest sens”, a explicat Ciucă.
Întrebat dacă ia în calcul demisia dacă se va dovedi că a plagiat, el răspuns: „În acel moment voi lua decizia în conformitate cu principiile mele de onoare şi de demnitate”.