Dacă amnistie nu e, măcar prescripție: Nelu Iordache, ultimul „guler alb” care se vrea scăpat de CCR

Omul de afaceri Nelu Iordache – rezident la Rahova pentru un „sejur” de 11 ani și 9 luni de închisoare pentru fraude cu fonduri UE în Dosarul Autostrăzii Nădlac-Arad – trebuia să afle vineri, 10 iunie, pronunțarea definitivă în procesul Bata Sky, cauză în care a fost condamnat pe fond la 12 ani și 6 luni. În schimb, magistrații au decis să-i repună cauza pe rol pentru a analiza efectele deciziei CCR cu privire la prescripție.

Nelu Iordache este ultimul din șirul inculpațilot VIP care invocă acum prescripția, după decizia CCR din data de 26 mai. Reamintim că procurorii anticorupţie notează în rechizitoriul trimis pe masa judecătorilor că, în perioada februarie - aprilie 2011, Nelu Iordache a înregistrat în contabilitatea SC Bata Sky Imobiliare SA, achiziţii fictive de materiale publicitare promoţionale în valoare totală de 46.356.636 lei, din care TVA în cuantum de 8.972.252 lei.

„Încheiere/În baza art. 395 alin 1 C. proc. pen., repune cauza pe rol, fixând termen la data de 26.09.2022 ora 10:00, în vederea discutării efectelor deciziei nr. 358/26.05.2022 pronunţate de Curtea Constituţională a României. Se vor cita inculpaţii Iordache Nelu, SC Bata Sky Imobiliare SA prin lichidator judiciar, Imad Ali, Băluţă (fostă Stancu) Mioara, Ilie (fostă Cristescu) Luiza Maria şi partea civilă ANAF. Se asigură asistenţa juridică a inculpaţilor prin contactarea avocaţilor aleşi ori a avocaţi din oficiu. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10.06.2022”, se arată în minuta deciziei CAB.

Afaceristul Nelu Iordache este ultimul dintr-un șir lung de inculpați VIP care au invocat decizia CCR privind prescripția.

Când spunem „șir lung” avem în vedere dispozițiile art. 155 alin. 3: „Întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre ei”. Cu alte cuvinte, pe lângă inculpații VIP scapă și complicii lor.

După ce au lăsat de-o parte susținerile privind nevinovăția sau probele obținute prin infamele protocoale DNA-SRI, inculpații din marile dosare de corupție și-au călcat pe mândrie și invocă prescripția pentru a scăpa de pușcărie.

Inculpații VIP care aplaudă decizia CCR

Elena Udrea a cerut prin videoconferință, pe data de 6 iunie, încetarea procesului penal în Dosarul Hidroelectrica ca urmare a împlinirii termenului de prescripție:

„Sunt de acord cu solicitările avocaților și sper că mi se va aplica și mie în sfârșit o decizie a CCR. Solicit încetarea procesului. Nu sunt de acord cu continuarea lui. Dacă, prin absurd, veți ignora o decizie a CCR și veți dispune continuarea procesului, atunci sunt de acord să dau declarații”.

Instanța se va pronunța pe data de 26 iunie dacă va continua sau nu procesul în Dosarul Hidroelectrica.

Elena Udrea mai are un dosar pe rolul Înaltei Curți, cel în care a fost condamnată la 8 ani, alături de Ioana Băsescu (5 ani cu executare), în legătură cu finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2009.

Tot în baza ultimei decizii a CCR vrea să scape și Sorin Blejnar, fost șef al ANAF, în dosarul în care este judecat pentru că ar fi primit mită 1,2 milioane de euro de la diverse firme ca „taxă de protecție”.

Lucian Duță, fost șef al CNAS, acuzat că a luat mită 6,3 milioane de euro și condamnat în primă instanță la 6 ani de pușcărie, cere și el încetarea procesului penal. Va afla decizia definitivă pe data de 27 iunie.

Tudor Pendiuc, fost primar al Piteștiului, invocă la rândul lui prescripția în Dosarul Publitrans, după ce a fost găsit vinovat și a fost condamnat la 8 ani de închisoare. În dosarul lui Pendiuc nici prejudiciul nu poate fi recuperat, deoarece din 2007 până în prezent autobuzele achiziționate de fostul edil au ajuns să valoreze cât greutatea lor valorificată la fier vechi.

Adrian Mladin – fost primar al comunei Jilava condamnat pe fond la 6 ani de pușcărie vrea să scape cu ajutorul ultimei decizii CCR pe tema prescripției de dosarul în care DNA îl acuză că ar fi luat o șpagă de 1 milion de euro.

România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 când CCR a pronunțat prima decizie de neconstituționalitate a prevederilor art 155 și 26 mai 2022, când a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional, se arată în motivarea deciziei CCR, publicată în Monitorul Oficial.

Motivare: Cum justifică CCR neconstituționalitatea întreruperii prescripției

Mult-așteptata decizie a CCR din data de 26 mai 2022 pe tema neconstituționalității art. 155 Cod penal care reglementează întreruperea prescripției a apărut în Monitorul Oficial. Reamintim că CCR a constatat, în 2018, că dispozițiile art 155 nu sunt suficient de clare, iar prin decizie din 26 mai 2022, că legea nu a fost pusă în acord cu dispozițiile Curții.

Ziare.com prezintă paragrafele relevante din decizie, mai exact cele referitoare la perioada de timp care s-a scurs între aprilie 2018 și mai 2022:

• „Curtea constată că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.
• Curtea constată că o astfel de consecință este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligațiilor ce îi revin potrivit Legii fundamentale și a pasivității sale, chiar și în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenției legislative.
• De asemenea, Curtea subliniază că rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripție a răspunderii penale sau înlăturarea instituției întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozițiilor art.155 alin.(1) din Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea observă că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art.154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale”, se arată în motivarea deciziei CCR din data de 26 mai 2022.

Cum se „traduce” decizia CCR pentru marile dosare de corupție

Surse judiciare au explicat pentru Ziare.com că fraza „fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale” – referitoare la perioada aprilie 2018 – mai 2022 – se referă la faptul că în acest interval de timp legislația națională nu a avut prevederi pentru întreruperea prescripției, adică art. 155 Cod penal.

Instituția prescripției este reglementată de art. 153 (dispoziții comune) și art. 154 (termenele de prescripție). Ele nu sunt afectate de decizia CCR din 2018 și nici de cea din 2022, astfel că prescripția „curge” în continuare.

Scenariu-bombă în coaliție. Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu înainte de depunerea candidaturii ar fi deja stabilită SURSE

Cătălin Cîrstoiu va lămuri totul în legătură cu candidatura sa la Primăria Capitalei într-o conferința de presă, este mesajul public al coaliției PSD-PNL. În spatele ușilor,...

România trimite militari să lupte împotriva rebelilor houthi. Cererea lui Klaus Iohannis

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act marţi, 16 aprilie, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat...