Locul din România cu cei mai mulți copii cu părinți plecați la muncă în străinătate. Riscurile la care sunt expuși STUDIU

Peste 130.000 de copii din Regiunea Nord-Est aveau părinţii plecaţi la muncă în străinătate, în perioada 2021-2022, numărul fiind de aproximativ cinci ori mai mare decât cel înregistrat de ANPDCA, relevă un studiu realizat de Salvaţi Copiii România.

În prezent, majoritatea copiilor cu ambii părinţi plecaţi se află la vârsta pre-adolescenţei (11,4 ani). Totodată, una din patru mame din Regiunea NE pleacă pentru că nu are loc de muncă în proximitate. Mamele (atât la nivel regional, cât şi naţional) tind să nu trimită bani acasă în perioada în care sunt plecate în străinătate, preferând să aducă banii odată cu venirea în ţară, afirmă reprezentanţii Salvaţi Copiii.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, 7 martie, de Salvaţi Copiii România, datele arată că Regiunea Nord-Est înregistrează cel mai mare număr de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate din România - peste 130.000 de copii au avut această experienţă doar în perioada 2021-2022.

Peste jumătate (51%) dintre părinţii plecaţi sunt persoane tinere, cu vârsta până în 39 de ani.

Aproximativ unu din trei copii (32%) rămaşi în ţară are (şi) mama plecată, în 30% din cazuri mama fiind unicul susţinător al familiei, potrivit celui mai amplu studiu realizat pe această temă, de Organizaţia Salvaţi Copiii România, în anul 2022.

Datele arată că una din patru mame din Regiunea NE (27%) pleacă pentru că nu are loc de muncă în proximitate, mai mult cu 35% faţă de media naţională.

Astfel, studiul a relevat că în medie, mama pleacă în străinătate când copilul trece de prima clasă şcolară şi stă plecată aproximativ şase luni pe an. Tatăl tinde să plece pentru prima dată înainte de intrarea la şcoală a copilului (5-6 ani).

Unde pleacă la muncă părinții români

Italia şi Spania se află pe primele poziţii ale ţărilor de destinaţie pentru femei, iar Germania, Italia şi Anglia pe primele locuri ca destinaţie pentru bărbaţi. Situaţia este similară cu cea înregistrată la nivel naţional.

În plus, mamele (atât la nivel regional, cât şi naţional) tind să nu trimită bani acasă în perioada în care sunt plecate în străinătate, preferând să aducă banii odată cu venirea în ţară.

Efectele absenței părinților asupra copiilor

Studiul a mai arătat că, la nivel regional, copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate au şanse cu 25% mai scăzute de a avea controalele şi analize medicale anuale.

De asemenea, unul din şapte copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate nu frecventează şcoala zilnic. Ponderea regională este mai mare cu 50% decât media înregistrată la nivel naţional în rândul copiilor cu părinţi migranţi.

„Incidenţa riscului de comportamente vătămătoare şi abuz de substanţe dăunătoare este, la nivel regional, de două ori mai mare în cazul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate decât în rândul celorlalţi copii. Riscul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate de a fi victime ale violenţei domestice (14%) este, la nivel regional, de aproape două ori mai mare decât în cazul celorlalţi copii, iar comparativ cu media înregistrată la nivel naţional pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate (7%) incidenţa acestui risc în Regiunea Nord Est este dublă”, mai arată reprezentanţii Salvaţi Copiii.

Totodată, unul din şapte copii din Regiunea NE cu cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate înregistrează regres pe parcursul anului şcolar. Majoritatea (90%) copiilor cu regres şcolar (note mici sau mult mai mici decât în anul anterior) din regiune au fost copii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate.

De asemenea, riscul copiilor cu mama plecată la muncă în străinătate de a consuma substanţe dăunătoare este de peste 2,5 ori mai mare decât în cazul celorlalţi copii.

Potrivit sursei citate, principalele motive pentru care copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate au nevoie de un psiholog sunt tulburările de somn, atacurile de panică şi actele de violenţă şcolară. Sentimentul de singurătate este cu 67% mai frecvent în rândul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate decât în rândul celorlalţi copii. Apatia este cu 45% mai mare în rândul copiilor cu cel puţin unul dintre părinţi plecat la muncă în străinătate decât în rândul celorlalţi copii. Incidenţa sentimentului de tristeţe este cu 80% mai mare în rândul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate decât în rândul celorlalţi copii.

„Fenomenul copiilor rămaşi în ţară, în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate, este unul cu multiple faţete, deosebit de complexe, care merg de la consecinţele psiho-emoţionale asupra copiilor până la accesul redus la servicii sociale fundamentale, de sănătate şi educaţie. Este crucial ca programul dedicat acestor copii să fie unul integrat şi să includă mereu părintele, unul dintre elementele esenţiale fiind acela de a prezerva relaţia părinte-copil”, a explicat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.

Concluziile sondajului regional, precum şi propuneri de măsuri care să vină în sprijinul acestei categorii vulnerabile de copii, au fost dezbătute împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai şcolilor şi altor instituţii relevante din judeţele Iaşi, Suceava, Vaslui, Neamţ, Bacău, Botoşani în cadrul Conferinţei privind situaţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate din Regiunea Nord-Est, organizată de Salvaţi Copiii şi Ministerul Afacerilor Externe la Iaşi.

Evenimentul este cel de-al doilea din seria evenimentelor regionale care urmează după conferinţa naţională cu aceeaşi temă din luna mai a anului 2023.

„Extinderea, diversificarea şi calibrarea adecvată a serviciilor de intervenţie directă pentru aceşti copii este o provocare pentru resursele şi expertiza atât a sectorului guvernamental, cât şi a celui non-guvernamental. Este un proces continuu, pentru că atât situaţia copiilor, cât şi caracterul migraţiei sunt în continuă schimbare. În tot acest efort interinstituţional complex, Ministerul Afacerilor Externe poate juca rolul de facilitator şi, din această perspectivă, se raliază demersurilor plasate sub semnul urgenţei atât prin prisma laturii emoţionale, cât şi a integrării sociale şi educaţionale a acestor copii”, a subliniat Janina Sitaru, secretar de stat în MAE.

Câți copii români au părinții plecați

Potrivit Salvaţi Copiii, peste jumătate de milion de copii din România, aproximativ 536.000, au avut în ultimul an cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. Aproape un milion de copii (peste 950.000) au sau au avut experienţa plecării unuia dintre părinţi pe parcursul copilăriei, respectiv aproximativ unul din patru copii a trăit experienţa traumatizantă a despărţirii de un părinte sau de amândoi pe o perioadă mai lungă de timp. Pentru copilul rămas acasă, plecarea părintelui este resimţită ca o traumă, de cele mai multe ori cea mai mare de până atunci.

Majoritatea părinţilor trimit bani acasă lunar ajutându-şi familiile să depăşească dificultăţile cu care se confruntă. Conform Băncii Mondiale, românii au trimis în ţară în perioada de referinţă (2020-2022) remitenţe cu o valoare între 7-9 miliarde de dolari, reprezentând 3-5% din PIB, sumă de trei ori mai mare decât ponderea cumulată a investiţiilor străine în România.

Peste 14.500 de copii şi 9.500 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă (consiliere psihologică şi socială, activităţi de suport şcolar şi activităţi de socializare pentru copii; educaţie parentală, consiliere socială şi îndrumare juridică pentru adulţi). Peste 130.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, respectiv la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării.

În Regiunea Nord-Est, au fost sprijiniţi peste 4.000 de copii şi persoanele în grija cărora au rămas în centre de suport din judeţele Iaşi, Suceava, Vaslui şi Neamţ.

Studiul vizând evaluarea situaţiei copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate din Regiunea Nord-Est s-a desfăşurat în 2022, pe un eşantion de 500 de familii şi este componentă a studiului naţional cu aceeaşi temă. Acesta a fost realizat în cadrul proiectului „Măsuri integrate de prevenire a abandonului şcolar şi protecţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman.

Candidatura Dianei Şoşoacă la Primăria Capitalei a fost respinsă. „Eu nu am anunţat niciodată public că voi candida. E un ordin de la Marcel Ciolacu”

Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 42 Municipiul Bucureşti a respins candidatura Dianei Şoşoacă, preşedintă a partidul S.O.S. România, pentru funcţia de primar general al Capitalei,...

CTP, în stare de intoxicație înainte de alegeri: ”Alung duhurile rele cu matematică, nu cu usturoi”

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care a avut în ultima perioadă reacții acide despre unii candidați la Primăria Capitalei, a publicat pe rețelele sociale un text surprinzător, în care...