Curtea de Apel București se va pronunța pe data de 25 februarie în procesul în care guvernatorul Băncii Naționale a României a fost acuzat de CNSAS de colaborare cu fosta Securitate.
Instanța a repus dosarul pe rol după ce Curtea Constituțională a decis că legea în baza căreia funcționează CNSAS e neconstituțională în ansamblul său.
Procesul în care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) l-a deschis împotriva lui Mugur Isărescu pentru ca instanța să constate că guvernatorul BNR a fost colaborator al poliției politice comuniste a ajuns la final.
Instanța a repus dosarul pe rol, judecarea cauzei fiind suspendată din data de 14 mai 2021, de când judecătorii au admis solicitarea de sesizare a Curții Constituționale în acest caz cu o excepție de neconstituționalitate.
La termenul de vineri, 11 februarie, avocatul lui Mugur Isărescu, Valeriu Stoica, a cerut judecătorului să constate inadmisibilitatea acțiunii CNSAS în raport cu decizia CCR pe tema neconstituționalității în ansamblul său a Legii nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securității.
„Procedura reverificării (n.r. – lui Mugur Isărescu de către CNSAS) și cererea de chemare în judecată s-au întemeiat pe această lege, care a fost declarată neconstituțională în ansamblul său de CCR. Pe cale de consecință, temeiul trimiterii (dosarului – n.r.) în judecată nu mai există”, a declarat avocatul Valeriu Stoica în fața instanței. Acesta a solicitat instanței admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, iar judecătorul a amânat pronunțarea pentru data de 25 februarie.
Toamna trecută, CCR a declarat ca fiind neconstituțională ultima modificare a legii în baza căreia funcționează Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în procesul în care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, contesta calitatea de colaborator al Securității. Decizia CCR poate fi invocată și de Traian Băsescu în propriul proces cu CNSAS.
Excepția de neconstituționalitate invocată de Mugur Isărescu viza prevederile legale care permiteau CNSAS să revină asupra unei decizii inițiale de necolaborare cu Securitatea, în măsura în care cercetătorii au descoperit informații noi, neștiute la momentul emiterii deciziei.
CCR a decis că e neconstituțional ca CNSAS să revină asupra deciziei de necolaborare, chiar dacă probele nou-descoperite demonstrează contrariul.
În data de 23 noiembrie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a decis:
Iată ce prevedea legea declarată neconstituțională:
În iunie 2020, CNSAS a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care a solicitat judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
În cererea trimisă în instanţă, CNSAS susţine că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979 - 1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.
„Din analiza dosarelor, (...) rezultă că domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ. (...) La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.
CNSAS citează mai multe documente privind colaborarea lui Isărescu cu fosta Securitate comunistă.
„De asemenea, argumente în sprijinul existenţei identităţii dintre sursa (...) şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.) rezultă şi din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate în cadrul observaţiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (...), respectiv: document olograf semnat de (...) cu numele real (...); modificarea, de către ofiţer, în textul unei note a sursei (...), a pasajului 'mi-a spus că am fost căutat' cu 'mi-a spus că (...) a fost căutat' (...); menţionarea de către sursă (...), în textul unei note (...), a adresei la care locuieşte, care coincide cu domiciliul domnul (Mugur Isărescu - n.r.) din aceeaşi adresă (...); coroborarea informaţiilor din dosarul (...) care atestă desfăşurarea unei combinaţii privind verificarea sincerităţii şi loialităţii sursei (...), acţiunile propuse desfăşurându-se de fapt asupra domnului (Mugur Isărescu - n.r.); menţiunile ofiţerilor conform cărora informaţiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.), se verifică prin sursa (...); calitatea domnului (Mugur Isărescu - n.r.) de sursă a organelor de securitate, fără consemnarea numelui conspirativ, este atestată în diverse alte documente (...)”, mai susţine CNSAS.