CCR i-a scăpat pe Băsescu și pe Isărescu de procesele cu CNSAS. „Petrov” și „Manole” rămân conspirați

Marti, 23 Noiembrie 2021, ora 16:2011138 citiri
CCR i-a scăpat pe Băsescu și pe Isărescu de procesele cu CNSAS. „Petrov” și „Manole” rămân conspirați
Traian Băsescu și Mugur Isărescu nu trebuie să dea socoteală pentru colaborarea cu fosta Securitate FOTO Hepta

Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat ca fiind neconstituțională ultima modificare a legii în baza căreia funcționează Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în procesul în care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, contesta calitatea de colaborator al Securității. Decizia CCR poate fi invocată și de Traian Băsescu în propriul proces cu CNSAS.

Excepția de neconstituționalitate invocată de Mugur Isărescu viza prevederile legale care permiteau CNSAS să revină asupra unei decizii inițiale de necolaborare cu Securitatea, în măsura în care cercetătorii au descoperit informații noi, neștiute la momentul emiterii deciziei.

Acum, CCR a decis că e necosntituțional ca CNSAS să reviză asupra deciziei de necolaborare, chiar dacă probele nou-descoperite demonstrează contrariul.

Ce a decis CCR

În data de 23 noiembrie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a decis:

  • „Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său. Prin aceeași decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
  • Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008, nu a înființat o autoritate administrativă autonomă și nici nu a reglementat atribuțiile unei atare autorități, ci a reglementat aspecte care țin de organizarea și funcționarea CNSAS. Așadar, exigența constituțională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcțional al celor două Camere ale Parlamentului, precum și pe cele ale art.117 alin. (3) privind înființarea autorităților administrative autonome.
  • Având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional, precum și faptul că art.12 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus în corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a cărei neconstituționalitate în ansamblu a fost reținută față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu mai este cazul să examineze criticile de neconstituționalitate intrinsecă cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008”, se arată în comunicatul CCR.

Care sunt prevederile din lege declarate neconstituționale

Iată ce prevedea legea declarată neconstituțională:

  • „În condițiile în care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenență sau de necolaborare cu Securitatea, în temeiul Legii nr. 187/1999, cu modificările și completările ulterioare, sau ulterior emiterii unei adeverințe, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, direcția de specialitate identifică informații care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanță de urgență, atât din oficiu, (…) cât și la cerere”.
  • „În condițiile în care, ulterior respingerii prin hotărâre judecătorească definitivă sau, după caz, irevocabilă a unei acțiuni în constatarea calității de lucrător sau de colaborator al Securității, direcția de specialitate identifică informații care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanță de urgență, atât din oficiu, (…) cât și la cerere”.

Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituțională în 24 mai 2021, după ce Curtea de Apel București a admis cererea lui Mugur Isărescu de sesizare a CCR, din procesul prin care CNSAS a solicitat instanței de contencios administrativ și fiscal constatarea calității de lucrător/colaborator al Securității (OUG nr.24/2008) a guvernatorului BNR.

CNSAS: Isărescu a fost informator timp de 10 ani

Dosarul a fost înregistrat la CAB în 15 iunie 2020, iar în 14 mai 2021, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către CCR a excepției de constituționalitate invocate de Mugur Isărescu, conform încheierii publicate pe portalul instanțelor.

În comunicatul oficial trimis în 9 iunie 2020, CNSAS anunța că, după dezbateri, „Colegiul a aprobat Nota de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de persoane: – art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar) – 1 persoană”, iar ulterior a confirmat că este vorba de Mugur Isărescu.

În cererea trimisă în instanţă, CNSAS arăta că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979-1989, conform documentelor atașate dosarului, purtând pseudonimul „Manole”.

Decizia CCR, utilă în dosarul „Petrov”

Pe de altă parte, ultima decizie a CCR poate fi invocată și în procesul lui Traian Băsescu cu CNSAS.

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe sub pseudonimul „Petrov”.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News