Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat ca fiind neconstituțională ultima modificare a legii în baza căreia funcționează Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în procesul în care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, contesta calitatea de colaborator al Securității. Decizia CCR poate fi invocată și de Traian Băsescu în propriul proces cu CNSAS.
Excepția de neconstituționalitate invocată de Mugur Isărescu viza prevederile legale care permiteau CNSAS să revină asupra unei decizii inițiale de necolaborare cu Securitatea, în măsura în care cercetătorii au descoperit informații noi, neștiute la momentul emiterii deciziei.
Acum, CCR a decis că e necosntituțional ca CNSAS să reviză asupra deciziei de necolaborare, chiar dacă probele nou-descoperite demonstrează contrariul.
Ce a decis CCR
În data de 23 noiembrie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a decis:
Care sunt prevederile din lege declarate neconstituționale
Iată ce prevedea legea declarată neconstituțională:
Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituțională în 24 mai 2021, după ce Curtea de Apel București a admis cererea lui Mugur Isărescu de sesizare a CCR, din procesul prin care CNSAS a solicitat instanței de contencios administrativ și fiscal constatarea calității de lucrător/colaborator al Securității (OUG nr.24/2008) a guvernatorului BNR.
CNSAS: Isărescu a fost informator timp de 10 ani
Dosarul a fost înregistrat la CAB în 15 iunie 2020, iar în 14 mai 2021, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către CCR a excepției de constituționalitate invocate de Mugur Isărescu, conform încheierii publicate pe portalul instanțelor.
În comunicatul oficial trimis în 9 iunie 2020, CNSAS anunța că, după dezbateri, „Colegiul a aprobat Nota de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de persoane: – art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar) – 1 persoană”, iar ulterior a confirmat că este vorba de Mugur Isărescu.
În cererea trimisă în instanţă, CNSAS arăta că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979-1989, conform documentelor atașate dosarului, purtând pseudonimul „Manole”.
Decizia CCR, utilă în dosarul „Petrov”
Pe de altă parte, ultima decizie a CCR poate fi invocată și în procesul lui Traian Băsescu cu CNSAS.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe sub pseudonimul „Petrov”.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
Fùtuva in gura de jéguri pupin... Vezi tot