Cum s-a ajuns la cea mai slabă opoziție din ultimii aproape zece ani. Singura sesiune parlamentară fără moțiune de cenzură

Opoziția din Parlament dă din ce în ce mai multe semne de slăbiciune, sfârșitul acestei sesiuni parlamentare marcând prima oară, în ultimii șase ani, în care nu s-a încercat trântirea guvernului.

Ultima moțiune de cenzură a avut loc pe 28 septembrie 2021, împotriva guvernului condus de Florin Cîțu. Aceasta a pornit la inițiativa PSD, după ce USR și AUR au încercat un demers asemănător. Anterior, deși multe dintre moțiunile depuse de către partidele de opoziție nu aveau șanse matematice să treacă, acestea erau un indicator al faptului că există opoziție în Parlament, dar și a faptului că nu sunt de acord cu modul de guvernare al puterii, chemând în acest fel premierul să dea socoteală în fața tribunei parlamentare.

Acum opt ani premier era Dacian Cioloș

Actuala sesiune parlamentară se va sfârși la finalul lunii iunie, existând șanse infime ca până atunci opoziția să depună o moțiune de cenzură. Ultima oară când Guvernul nu a trebuit să dea socoteală în fața Parlamentului a fost în 2016, în timpul guvernării tehnocrate. La acea dată, premierul României era Dacian Cioloș, instaurat ca urmare a demisiei lui Victor Ponta imediat după protestele masive în stradă din cauza incendiului de la Colectiv.

Înainte de asta, singura sesiune fără moțiune a fost cea din 2013, amintind însă că Parlamentul era condus atunci de USL, care avea o majoritate zdrobitoare.

Cum s-a ajuns aici

Motivele pentru care opoziția din Parlament nu a depus o moțiune de cenzură în prima sesiune din 2022 sunt multiple. În primul rând, atât AUR cât și USR se află în mijlocul unor uriașe conflicte interne.

În cazul USR, în ultimele săptămâni partidul este părăsit la foc automat de către parlamentari care aleg să se alăture noii construcții a lui Dacian Cioloș În prezent, numărul parlamentarilor care au demisionat din USR a ajuns la cinci și încă pe atât sunt așteptați să facă la fel.

Mai mult, toți cei care vor colabora cu membrii REPER riscă să fie excluși din partid. Marți seară, 8 iunie, Cătălin Drulă a convocat un comitet politic informal în care a forțat votul asupra unei rezoluții care interzice susținerea altor partide sau platforme politice. Practic, cei care susțin REPER sunt executați din USR.

La finalul alegerilor parlamentare din 2020, USR a câștigat la Camera Deputaților 55 de mandate de deputat și 25 de mandate de senator. În total, numărul aleșilor USR se ridica la 80, însă s-a scurtat între timp la 75. Pentru inițierea unei moțiuni de cenzură este nevoie de 117 semnături, iar pentru ca ea să treacă sunt nevoie de 234 de voturi „pentru”.

La fel ca și USR, și AUR se află într-un conflict intern, fiind un alt partid care și-a executat proprii aleși. De la 47 de aleși cât a avut la momentul intrării în Parlament, partidul condus de George Simion a ajuns la 40.

Astfel, actualii membri AUR și USR din parlament pot aduna doar 115 voturi împreună, cu două mai puține față de minimul necesari. Totuși la aceste voturi se pot adăuga cei 16 parlamentari de la Forța Dreptei, grup desprins din PNL și condus de Ludovic Orban. Însă și acest lucru s-ar putea dovedi dificil, întrucât tabăra lui Orban pare mai apropiată de REPER decât de USR.

Scandal în Parlament. Ședința pentru candidații la Consiliul Concurenței, suspendată din lipsă de cvorum

Şedinţa plenului reunit al Parlamentului a fost suspendată luni, 22 aprilie, înainte de votul asupra candidaţilor propuşi pentru Consiliul Concurenţei, din lipsa cvorumului, după ce...

Schimbări la impozitarea indemnizaţiei de internship. Ce prevede proiectul USR

Indemnizaţia de internship ar putea să fie impozitată doar dacă aceasta este mai mare decât salariul de bază minim brut pe ţară, conform unei iniţiative legislative depusă de...