Cu fata la alegatori: Ion M. Ioniță, despre un posibil USL 2.0 după alegerile din 9 iunie: „Depinde de scorul pe care îl va înregistra această alianța”

Profesor: "Ne nenorocim generatiile de copii". Haosul din Educatie, o bariera in plus pusa de autoritati tinerilor

Miercuri, 16 Septembrie 2020, ora 00:02
23860 citiri
Profesor: "Ne nenorocim generatiile de copii". Haosul din Educatie, o bariera in plus pusa de autoritati tinerilor
Sursa: Pixabay

Incapacitatea autoritatilor de a asigura conditiile minime necesare desfasurarii orelor de curs in sistem online, in ceea ce priveste asigurarea unor conexiuni la internet care sa faca posibile aceste ore, in pregatirea cadrelor didactice pentru sustinerea orelor de curs si nu in ultimul rand, lipsa tabletelor si a calculatoarelor pentru copiii din mediile dezavantajate reprezinta o bariera ce va nenoroci generatii intregi, sustin profesorii.

Mai mult, faptul ca autoritatile locale nu respecta dreptul elevilor la burse, unele primarii acordand burse de cativa lei pe luna, reprezinta atat o problema de dreptate sociala, prin incalcarea unui drept fundamental al copiilor - accesul la educatie, dar si un dezastru din punct de vedere pragmatic, statul irosind capitalul uman al viitoarelor generatii.

Profesoara Cristina Tunegaru este de parere ca in acest moment haosul din Educatie nenoroceste toate generatiile de copii care se afla pe bancile scolilor, neexistand conditiile necesare pentru desfasurarea unor ore de curs in care elevii sa invete sau sa inteleaga ceva.

"Nu e vorba deloc doar de copiii din mediile rurale, mai sarace. Stim deja, s-a tot vorbit de toata povestea cu conexiunea la internet, cu tabletele care vor veni, sunt toate legende. Vorbim de aceste lucruri de luni de zile si cu toate aceasta nu s-a intamplat absolut nimic. Suntem in momentul in care abia acum unele scoli trebuie sa scrie proiecte europene pentru a primi aceste tablete. Imaginati-va cand vor ajunge aceste tablele la copii? Probabil la sfarsitul anului scolar, asta in cel mai bun caz. Vorbim de inca un an pentru copiii acestia din familii dezavantajate, este pur si simplu catastrofal. Copiii acestia vor fi pierduti pentru totdeauna.

Pe de alta parte, sa stiti ca nici copiii din scolile urbane - si vorbim de scoli spre medii, sau chiar bune -, nu au parte de o educatie de calitate. Chiar si scolile acestea, nu au o conexiune buna la internet, deci nu pot sustine ore in sistem hibrid - si stim deja ca sunt cateva mii de scoli in scenariul galben ce trebuie sa sustina ore online. Eu am tinut ore online din martie pana in iunie si stiu cat de greu este sa faci o ora buna. O ora care sa fie accesibila, copiii sa auda ce spui, sa vada ce scrii - nu este asa de usor. Iar din pacate, scolile nu au fost pregatite", a declarat aceasta.

Sistemul hibrid se va dovedi un esec

In opinia profesoarei, sistemul hibrid gandit de catre autoritati se va dovedi un adevarat esec, lucru valabil nu doar pentru scolile din mediul rural sau zonele sarace ale tarii, ci si pentru licee bune din Capitala.

"Cred ca sistemul hibrid va fi un esec, ca in perioada urmatoare vom vedea ca nu se pot sustine ore in sistem hibrid. Nu din vina scolilor sau a profesorilor, pur si simplu nu a existat niciun sprijin pentru scoli. Nici de la Ministerul Educatiei, de-a lungul anilor si nici in ultimele sase luni, nici de la Consiliile Locale, adica cei care aveau obligatia sa sprijine scolile cu resursele materiale, sa deschida posturi, sa angajeze oameni. Solutiile se puteau gasi, insa ele trebuiau gandite din timp. In acest moment fiecare scoala carpeste pe ici pe colo cu ce poate.

Va spun, din discutiile cu colegii mei, ca au fost scoli in Bucuresti unde nu s-au putut tine orele in sistem hibrid, unde transmisiunea directa nu s-a putut realiza, chiar si la licee bune nu a existat o conexiune suficient de buna pentru desfasurarea orelor in acest sistem. Deci s-au blocat la primul pas. Nici macar nu mai are rost sa vorbim ca nu exista tablete pentru copii sau profesori care nu vor sa-si dea acceptul de a fi filmati, noi ne-am blocat la conexiune. Imaginati-va cati pasi trebuie sa facem pentru a realiza o ora cat de cat decenta, care sa le permita copiilor sa inteleaga ceva, sa invete ceva.

Apoi, cele mai multe scoli care merg in scenariul verde au ales sa reduca durata orelor de curs. Nu se mai fac ore de 50 de minute, ci ore de 30 de minute, de 25 de minute sau chiar ore de 15 minute la anumite discipline. In 30 de minute nu poti sa faci o ora eficienta, chiar daca vorbim de clase de 15-20 de elevi.

Din pacate, astfel nu facem decat sa ridicam o piedica in fata acestor copii vulnerabili, pentru care scoala e singura speranta, singura sansa sa scape de saracie si sa aiba un viitor mai bun. Nu stiu ce vom face peste doua sau trei saptamani, cand ne vom da seama ca sistemul hibrid nu functioneaza. Vom trece iar cu totii in sistem online unde ni se va cere sa tinem ore pentru care nu am fost pregatiti. Suntem la acelasi nivel la care eram in luna martie. Nu s-a schimbat nimic intre timp. S-a vorbit de cursuri pregatitoare pentru profesori, care sa ii invete cum sa tina cursuri online, dar am auzit vorbindu-se doar din partea ministrului Educatiei, a prim-ministrului, dar nu am auzit niciun profesor care sa fi urmat acele cursuri. Adevarul este ca nu s-a facut formare reala a profesorilor pentru online. Nu s-a facut absolut nimic. Nici macar nu s-au dat ghiduri despre cum sa faci o ora online eficienta, cum sa-i stimulezi pe copiii aceia", a precizat Cristina Tunegaru.

Aceasta a subliniat ca orele in sistem hibrid, cu o parte din elevi in clasa si restul acasa se vor dovedi un adevarat esec in ceea ce priveste calitatea actului educational.

"In schimb, ne asteptam acum ca profesorul, sa zicem ca trecem de toate problemele de ordin tehnic, sa lucreze in acelasi timp cu jumatate de clasa fata in fata si jumatate de clasa acasa. E pur si simplu aberant. Va lucra cu cei din fata lui. Iar copiii care il urmaresc acasa vor avea rolul de spectatori, nu vor fi deloc implicati activ. Asta in situatia ideala in care pot auzi ce se discuta la clasa, pot vedea ce se scrie la tabla. Cand acesti copii se vor intoarce la scoala, profesorul va trebui sa reia lectiile cu ei pentru ca vor avea multe lipsuri acumulate in aceasta pauza", a mai subliniat aceasta.

Burse de ajutor social in valoare de 4,5 lei pe luna

Ministrul Educatiei, Monica Anisie, a declarat cu ocazia primei zile de scoala ca peste 87% din elevi au tablete sau laptopuri si pot astfel participa la cursurile online. Dincolo de zecile de mii de elevi despre care autoritatile recunosc astfel ca nu au mijloacele tehnice de a lua parte la orele online, Societatea Academica Romana impreuna cu Avocatul Poporului au atras atentia intr-un raport ca in 2.139 de comune, orase si municipii din Romania (67,22%) nu se acorda niciun tip de burse scolare, iar in alte 863 (27,12%) bursele se acorda doar partial, fiind incalcate in mod sistematic si generalizat prevederile art. 82 din Legea educatiei.

"La nivel national, respecta in mod integral dreptul elevilor la burse scolare doar 180 de autoritati publice locale din 3182 obligate sa acorde burse (5,66%). In unele comune sau orase sunt consilii locale care acorda burse si de la 4-5 lei/luna, valori care nu doar ca nu raspund nevoilor elevilor, ci, mai mult decat atat, reprezinta o lipsa crasa de respect. Cateva exemple graitoare sunt:

-comun Calui (jud. Olt) - bursa de ajutor social in valoare de 4,5 lei/luna;

-comuna Horea (jud. Alba) - bursa de ajutor social in valoare de 7 lei/luna;

-mun. Dragasani (jud. Valcea) - bursa de ajutor social in valoare de 10 lei/luna.

Pe langa faptul ca sunt orfani, sufera de boli grave, sunt navetisti sau traiesc sub limita saraciei, elevii din aceste localitati sunt tratati in mod batjocoritor de niste edili care isi doresc doar sa puncteze faptul ca respecta dreptul la burse scolare", arata raportul SAR.

Reprezentantii SAR au atras atentia asupra faptului ca doar in anul 2018 circa 138.000 de elevi au abandonat scoala si au cerut Guvernului sa aprobe cuantumuri minime pentru aceste burse.

"Neacordarea burselor scolare pentru elevi, drept prevazut de Constitutie si Legea Educatiei, mai ales a celor de ajutor social, are efecte puternice in asigurarea accesului liber la educatie si a unor sanse egale de dezvoltare pentru toti copiii. Conform studiului nostru, 70% dintre autoritatile locale refuza sa le respecte elevilor din medii sociale defavorizate dreptul la burse sociale, din aceasta cauza multi ajungand sa abandoneze scoala. Numai in anul 2018 au parasit sistemul formal de educatie un numar de 138.000 de copii din clasele I-XII si invatamantul profesional. Este enorm, iar primarii care refuza sa le ofere sprijinul pe care Constitutia ii obliga, precum si Guvernul care inchide ochii si intoarce spatele, sunt autorii morali ai tragediei acestor 138.000 de copii.

Totusi, situatia nu este mai buna nici in acele 30% dintre comunele, orasele si municipiile care acorda burse sociale. Sunt locuri in tara unde elevii beneficiaza de burse sociale la niste valori dispretuitoare", a declarat Constantin Alexandru Manda, Coordonator advocacy, in cadrul Societatii Academice din Romania.

Pandemia doar a facut mai vizibila saracia din mediul rural

"Lipsa unei educatii reale va avea efecte serioase pe termen lung, si ele s-au vazut in migratia din ultimii ani, in saracia care persista in mediul rural. Acum, cu fenomenul prin care trecem, aceasta pandemie, ele au devenit doar mai vizibile. Problemele exista. Nimeni nu crede ca inainte se facea prea multa scoala in mediul rural si dintr-o data acum nu se mai face nimic pentru ca trebuie sa faca pe internet. La tara mergea cine nu putea sa ajunga la oras, era suplinitorul suplinitorului, erau niste copii care veneau din familii atat de sarace care practicau agricultura de sub-existenta - iar scoala, chiar si gratuita, avea astfel costuri de oportunitate pentru unele comunitati atat de ridicate incat nu puteau fi asumate, si atunci nu-i trimiteau pe copii la scoala.

Din pacate aceste lucruri existau si inainte de pandemie. Lipsa educatiei reale, de calitate, diferenta asta teribila, intre mediul rural si cel urban, si intre liceele bune si cele mai putin bune. Liceele bune sunt liceele unde merg copiii care ori au o inteligenta peste medie si au parinti care sunt dispusi sa acopere costurile mai mari asociate cu aceste licee - hai sa luam si auxiliarele alea, hai sa luam si ore la copil etc. Copiii invata unii de la altii, si daca esti intr-un mediu cu copiii care au ceva de invatat acasa, care au niste resurse, vor exista rezultate mai bune. Aceste diferente nu exista insa doar de acum, pandemia aceasta doar le evidentiaza mai mult. Din pacate nu putem avea un invatamant cu mult mai grozav decat economia pe care o avem, si nici economia nu poate fi cu mult mai grozava daca invatamantul nu-i bun", a declarat Radu Nechita, conferentiar universitar la Universitatea Babes-Bolyai.

De altfel, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) sustine, intr-un raport dat publicitatii recent ca pierderile de invatare de pana acum vor cauza o scadere a veniturilor pe tot parcursul vietii elevilor actuali, scadere ce va creste daca pierderile de invatare vor continua. OECD arata, in raport, ca acestea se vor resimti si in economiile tarilor si atrage atentia: "impactul viitor al pierderilor de invatare trecute si viitoare trebuie luat in considerare cand se decide modelul mixt de invatare la clasa sau de acasa, sau daca ar fi inchise din nou clasele, local sau regional".

Potrivit raportului OECD, cercetarile legate de economia educatiei arata ca fiecare an de scoala determina o crestere medie de circa 7,5-10% a veniturilor obtinute pe tot parcursul vietii de beneficiarul educatiei. "Altfel spus, daca se pierde o treime dintr-un an de invatare, acele venituri ar scadea cu circa 3%."

Masurarea bruta a realizarilor scolare este mai putin importanta decat problema pierderilor de abilitati cognitive ce rezulta din inchiderea scolilor.

"O forta de munca mai putin abila inseamna si rate mai mici de crestere economica la nivel national. Pierderea unei treimi de an de invatare efectiva pentru elevii afectati de inchiderea din prima parte a anului 2020 va determina, pe baza datelor istorice, o scadere a PIB-ului unei tari cu 1,5% in medie, pana la sfarsitul secolului. Daca scolile redeschise (unde vor veni si noi elevi) nu se vor ridica la standardele anterioare pandemiei, impactul asupra bunastarii economice viitoare va fi proportional mai mare", arata documentul citat.

OECD subliniaza ca impactul cel mai puternic se va resimti in randul copiilor deja dezavantajati, ceea ce se va traduce intr-o crestere a inegalitatilor in societate.

Povestea primei agenții de presă românești. Se împlinesc 135 de ani de la înființare
Povestea primei agenții de presă românești. Se împlinesc 135 de ani de la înființare
La 27 martie 2024 se împlinesc 135 de ani de la înfiinţarea primei agenţii de presă "românească, naţională şi autonomă", având titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau...
Învățătoarea din Constanța care își jignește elevii făcându-i ”tâmpiți”, ”urâți”, nesimțiți” a demisionat. Poliția a deschis o anchetă
Învățătoarea din Constanța care își jignește elevii făcându-i ”tâmpiți”, ”urâți”, nesimțiți” a demisionat. Poliția a deschis o anchetă
Învăţătoarea din Constanţa înregistrată când jigneşte copiii, pe care îi face urâţi, tâmpiţi sau nesimţiţi, și-a dat demisia. Poliția a început o anchetă pentru purtare...
#scoala, #stiri, #Monica Anisie, #educatie, #cristina tunegaru, #costuri, #abandon scolar, #migratie, #PIB, #burse sociale , #stiri Monica Anisie