Cum i-a „fentat” Mitică Dragomir pe judecători să-i desființeze condamnarea pentru mita luată de la RCS&RDS - MOTIVARE

Dosarul lui Dumitru Dragomir, zis „Mitică de la Ligă”, bate pasul pe loc la Curtea de Apel București, deoarece se judecă de la zero. Mitică a fost condamnat la Tribunalul București, la capătul a 3 ani de proces, la 4 ani de închisoare cu executare cu privire la mita primită de la RDS&RCS pentru difuzarea unor meciuri de fotbal. O „chichiță avocățească” a dus, însă, la rejudecarea cauzei.

Nici procurorii DNA și nici judecătorii de la Tribunalul București n-au știut până în noiembrie 2021 că fiul lui Mitică Dragomir, Bogdan Dragomir, este avocat, iar pe avocați îi judecă doar curțile de apel, nu tribunalele sau judecătoriile, așa cum pe demnitari îi judecă doar Înalta Curte.

Teoretic, prima chestiune pe care o verifică instanța de judecată după sesizarea cu rechizitoriu este competența. Dacă judecătorului îi „scapă” acest aspect, părțile din dosar (avocații inculpaților sau procurorul) pot ridica excepția necompetenței materiale a instanței de judecată. Evident, apărătorii din dosarul RDS&RCS n-au suflat o vorbă despre asta, decât după decizia de condamnare a Tribunalului București.

Ziare.com prezintă povestea „de succes” prin care avocații lui Mitică Dragomir au reușit să desființeze decizia de condamnare, deși e greu de crezut că nimeni nu știa – cu Bogdan Dragomir în frunte, inculpat în dosar – că pe avocați îi judecă doar curțile de apel.

Motivarea Curții de Apel București

Iată ce notează magistrații de la Curtea de Apel București în motivarea prin care au dispus desființarea condamnării pe fond și rejudecarea cauzei de la zero.

„În concret, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus trimiterea în judecată şi a inculpatului (…) (n.r. – Bogdan Dragomir) persoană care, la data dispunerii acestei soluţii de trimitere în judecată precum şi la data pronunţării sentinţei apelate, a deţinut şi deţine calitatea de avocat (…) Acesta a dobândit calitatea respectivă la data de 30.09.1999 (…) exercitând această profesie în perioada 01.10.1999 - 01.02.2003, fiind suspendat de la data de 01.02.2003 astfel cum rezultă din actele emise de către Baroul Bucureşti. Or, potrivit practicii judiciare din România, competenţa materială de soluţionare a acestei cauze în primă instanţă revine, raportat la calitatea persoanei, Curţii De Apel Bucureşti - Secţia Penală potrivit normelor de procedură invocate anterior. În acest caz, competenţa curţii de apel priveşte persoanele care au calitatea de avocat, indiferent dacă la data săvârşirii infracţiunii această calitate era suspendată (…), întrucât suspendarea calităţii de avocat nu echivalează cu încetarea acestei calităţi”, rețin magistrații.

Instanța notează că Bogdan Dragomir a fost suspendat din Barou pe data de 1 februarie 2003 pentru „neplata taxelor şi contribuţiilor profesionale”, dar nu a fost exclus, astfel că, în fața legii, e în continuare avocat.

„Suspendarea calităţii de avocat presupune lipsa exercitiului profesiei şi nu încetarea (pierderea) calității în sine, instituţia încetării calităţii de avocat fiind reglementată distinct (…).

Calitatea de avocat încetează:

a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;

b) prin deces;

c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;

d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.

Or, aşa cum rezultă din relaţiile comunicate de Baroul Bucureşti, calitatea de avocat a inculpatului (…) nu a încetat, această instituţie operând doar în cazurile prevăzute expres în lege (art. 26, anterior enunţat), ci doar i-a fost suspendată ca urmare a neplăţii taxelor şi contribuţiilor profesionale (art. 27 lit. c) din Legea nr. 51/1995 rep.). Astfel fiind şi având în vedere principiul conform căruia normele de procedură penală sunt de strictă interpretare și aplicare, Curtea reţine că dispozitiile art 38 alin. 1 C.pr.pen. nu pot fi interpretate decât în sensul stabilirii competentei curtii de apel în cazul în care inculpatul are calitatea de avocat la data savârșirii faptei, fără a face distincţie între situația în care profesează sau nu, ca urmare a suspendării calităţii de avocat”, notează magistrații.

Curtea constată că hotărârea penală apelată (sentinţa penală din 15.01.2019 a Tribunalului Bucureşti) este afectată de nulitate absolută.

„(Decizia – n.r.) A fost pronunţată de o instanţă necompetentă după calitatea persoanei să se pronunţe în cauză, instanţă inferioară celei care era îndrituită prin lege să soluţioneze cauza (curtea de apel), fapt ce atrage aplicarea dispoziţiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) C.pr.pen, respectiv desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi dispunerea rejudecării de către instanţa competentă, curtea de apel. În final, Curtea constată că şi procedura camerei preliminare desfăşurată în faţa judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti este, la rândul ei, lovită de nulitate absolută (…), fiind încălcate dispoziţiile privind competenţa după calitatea persoanei a instanţelor judecătoreşti, judecata fiind efectuată de un judecător de cameră preliminară din cadrul unei instanţe (tribunal) inferioare celei legal competente (curte de apel)”, mai arată magistrații.

Pedepsele de la Tribunalul București și acuzațiile DNA

În 15 ianuarie 2019, Tribunalul București a pronunțat sentințele în dosarul RDS&RCS:

• Dumitru Dragomir – 4 ani de închisoare cu executare
• Ioan Bendei – 4 ani cu executare
• Bogdan Dragomir – achitat
• RCS/RDS – obligată să plătească o amendă penală de 1.250.000 lei și să fie confiscate şi sumele de 3,1 milioane euro şi 665.000 lei de la aceeaşi companie
• SC Bodu SRL, firmă deţinută de Bogdan Dumitru Dragomir (fiul lui Dumitru Dragomir) – obligată să plătească o amendă penală de 1.350.000 lei și să fie confiscate şi sumele de 3,1 milioane euro şi peste 3 milioane lei
• Integrasoft SRL – obligată să achite o amendă penală de 700.000 lei.

Procurorii DNA îl acuză pe fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) că în 2009 a cerut 3,5 milioane de euro mită, din care a primit 3,1 milioane de euro sub forma unor contracte de publicitate la salonul de nunţi pe care-l deţinea prin intermediul unei firme.

În schimb, el ar fi facilitat, în 2008, câştigarea contractului pentru drepturi TV ale Ligii 1 de către RCS/RDS.

De asemenea, şi fiul lui Dumitru Dragomir, Bogdan Dragomir, este cercetat pentru complicitate la luare de mită şi la spălare de bani.

Dumitru Buzatu, eliberat din închisoare după ce a făcut un denunț la DNA. Decizia instanței în cazul fostului baron PSD

Tribunalul Vaslui a decis luni, 15 aprilie, plasarea în arest la domiciliu a fostului lider PSD Dumitru Buzatu, acuzat de luare mită, aflat până acum în arest la Penitenciarul Vaslui....

Polițist condamnat pentru corupție. Câți bani lua pentru promovarea ”traseului” la examenul auto

Un poliţist din judeţul Tulcea a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită şi trafic de influenţă, după ce ar fi pretins bani de la mai multe...